ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 28.10.2008

ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3730/2008

HOTĂRÂRE
28.10.2008
CAMERĂ
contencios
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3730/2008 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2008)

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor

din dosar, constată următoarele:

Prin acțiunea înregistrată la 25 mai 2008 reclamantul

P.V. a chemat în judecată A.P.I.A., solicitând suspendarea executării deciziei nr.

765 din 18 aprilie 2008 emisă de pârâtă, prin care s-a dispus eliberarea sa din

funcția de director la Centrul județean Satu Mare.

În motivarea acțiunii se

arată că, în decizie nu se motivează eliberarea din funcție și că la data primirii,

cât și la data eliberării din funcție, reclamantul se afla în concediu medical,

așa cum rezultă din certificatele medicale trimise prin fax pârâtei.

Curtea de Apel Oradea, secția

comercială, de contencios administrativ și fiscal, prin sentința civilă nr. 114/CA-P.I.

din 16 iunie 2008 a admis  acțiunea reclamantului, a dispus suspendarea

executării deciziei nr. 765 din 18 aprilie 2008, până la soluționarea irevocabilă

a dosarului nr. 494/35/2008 al Curții de Apel Oradea.

Împotriva acestei hotărâri a

declarat recurs pârâta A.P.I.A., susținând în esență că hotărârea a fost dată

cu aplicarea greșită a legii întrucât instanța de fond nu a avut în vedere

faptul că eliberarea reclamantului din funcția de director al A.P.I.A., centrul

județean Satu Mare, a avut loc ca urmare a  reorganizării instituției, potrivit

dispozițiilor O.U.G. nr. 89/2007.

Cu privire la raporturile de

serviciu ale reclamantului cu A.P.I.A. recurenta susține că acestea subzistă,

fiind însă suspendate de drept prin efectul legii, ca urmare a certificatelor

de concediu medical eliberate reclamantului. Condiția pagubei iminente,

reținută de instanța de fond, ca urmare a numirii unei alte persoane pentru

exercitarea temporară a funcției de conducere, nu este  îndeplinită, reclamantul

fiind plătit pentru perioada de incapacitate temporară de muncă.

În final, recurenta

apreciază că nici condiția cazului bine justificat nu este îndeplinită.

Recursul este nefondat

pentru considerentele expuse mai jos.

Potrivit dispozițiilor art. 14

din Legea nr. 554/2004, în cazuri bine justificate și pentru prevenirea unei

pagube iminente, după sesizare, în condițiile art. 7, a autorității publice

care a emis actul sau a autorității ierarhic superioare, persoana vătămată

poate să ceară instanței competente să dispună suspendarea executării actului

administrativ unilateral până la pronunțarea instanței de fond.

Prin sentința civilă nr. 157/CA

din 15 septembrie 2008 Curtea de Apel Oradea, secția comercială, de contencios

administrativ și fiscal, a admis  acțiunea reclamantului și a anulat decizia nr.

765 din 18 aprilie 2008, prin care reclamantul P.V. a fost eliberat din

funcție.

Instanța a constatat că

această decizie este nulă în condițiile art. 62 alin. (3) C. muncii, art. 117

din Legea nr. 188/1999, întrucât nu este motivată în fapt și în drept.

Această hotărâre nu este

irevocabilă, fiind atacată cu recurs la Înalta Curte de Casație și Justiție,

având termen la 4 februarie 2009.

Aspectele legate de faptul

că prin reorganizare a avut loc numai schimbarea denumirii funcției, fără

modificare în procent de peste 50 % a atribuțiilor aferente funcției publice au

format obiectul unor cauzei aflate pe rolul mai multor curți de apel din țară,

care au dispus anularea deciziilor eliberate pe acest motiv.

Faptul că după ce recurenta

a dispus eliberarea din funcție a reclamantului - intimat a suspendat reportul

de serviciu, potrivit dispozițiilor art. 94 alin. (1) lit. h) din Legea nr. 188/1999,

constituie un motiv temeinic pentru a se lua măsura suspendării deciziei de

eliberare din funcție.

Împrejurarea că autoritatea

recurentă a numit o altă persoană în funcție de conducere deținută de reclamant,

dovedește existența unei pagube iminente.

Hotărârea instanței de fond

fiind legală și temeinică, recursul declarat de pârâtă va fi respins ca

nefondat.

Văzând și dispozițiile art. 274

cheltuielile de judecată.

Respinge recursul declarat

de A.P.I.A., împotriva sentinței nr. 114/CA-P.I. din 16 iunie 2008 a Curții de

Apel Oradea, secția comercială, de contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

Obligă recurenta să

plătească intimatului - reclamant P.V. 2.872 lei cheltuieli de judecată.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi  28 octombrie 2008.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2010-03-25
0,93
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1714/2010
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin acțiunea înregistrată pe rolul Curții de Apel Oradea reclamanta C.A. a solicitat în contradictoriu cu pârâta A.N.S.V.S.A. anularea Ordinului din 23 a
ÎCCJ 2011-02-10
0,93
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 796/2011
S. din cadrul A.P.I.A., centrul județean Dolj, a fost sancționat disciplinar cu destituirea din funcția publică începând cu data de 15 mai 2008. La luarea măsurii au fost avute în vedere abaterile disciplinare prevăzute de dispozițiile art.
ÎCCJ 2008-11-18
0,93
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4132/2008
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința civilă nr. 3040 din 27 noiembrie 2007 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, a fost admisă acțiunea
ÎCCJ 2010-06-03
0,93
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2924/2010
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: I. Circumstanțele cauzei. 1. Obiectul acțiunii. Prin acțiunea înregistrată pe rolul Curții de Apel Pitești, reclamantul A.L. a solicitat în contradictoriu
ÎCCJ 2009-11-11
0,93
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5041/2009
. Mehedinți, pentru care acesta a și optat încă de la 13 mai 2008, fiind transferat în interesul serviciului și beneficiind de drepturi salariale. Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs reclamantul S.F., susținând că decizia contestat
Sursă