ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5041/2009

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor

din dosar, constată următoarele:

Prin acțiunea înregistrată la 28 mai 2008 reclamantul

S.F. a chemat în judecată A.P.I.A., solicitând anularea Deciziei nr. 759 din 18

aprilie 2008, prin care s-a dispus acordarea preavizului în perioada 18 aprilie

2008 – 17 mai 2008, urmând a fi eliberat din funcția publică de director al A.P.I.A.

- Centrul Județean Mehedinți, la expirarea preavizului.

Reclamantul a mai solicitat

obligarea pârâtei la plata tuturor drepturilor salariale de care a fost lipsit,

precum și la plata sumei de 50.000 lei, reprezentând daune morale.

În motivarea acțiunii

reclamantul arată că invocarea de către pârâtă a reorganizării nu corespunde

adevărului, că în fapt nu a avut loc nici o reorganizare care să determine

desființarea postului de conducere pe care îl ocupa și că decizia contestată nu

conține împrejurările de fapt care constituie motivul eliberării sale din

funcție.

Mai susține reclamantul că

nu i s-a oferit o altă funcție publică corespunzătoare, încălcându-se

dispozițiile art. 99 alin. (5) din Legea nr. 188/1999.

Curtea de Apel Craiova, prin

sentința civilă nr. 323 din 21 noiembrie 2008 a respins acțiunea, apreciind că, decizia contestată este urmare a modificărilor intervenite prin intrarea în

vigoare a Legii nr. 93/2008, privind reorganizarea centrelor județene – A.P.I.A.,

prin care s-a desființat funcția de director deținută de reclamant.

Instanța de fond a reținut

că pârâta i-a pus la dispoziția reclamantului postul de șef serviciu în cadrul

D.A.D.R. Mehedinți, pentru care acesta a și optat încă de la 13 mai 2008, fiind

transferat în interesul serviciului și beneficiind de drepturi salariale.

Împotriva acestei hotărâri a

declarat recurs reclamantul S.F., susținând că decizia contestată conține vicii

de formă care atrag nulitatea, întrucât nu i-a fost adusă la cunoștință

motivarea eliberării sale din funcția publică la expirarea termenului de

preaviz și că abia la 12 mai 2008 cu adresa nr. 1688 i s-au pus la dispoziție o

serie de funcții publice vacante, nefiind îndeplinite cerințele art. 89 alin. (5)

din Legea nr. 188/1999.

De asemenea, că decizia

atacată nu cuprinde termenul și instanța competentă la care poate fi atacată.

Mai susține recurentul că

nici pe fond decizia nu este întemeiată, întrucât în cauză a avut loc o

reorganizare prin schimbarea denumirii funcției, fără modificarea în proporție

de peste 50% a atribuțiilor aferente funcției publice.

Susține recurentul că

decizia atacată îi produce atât un prejudiciu material, cât și unul moral, de

imagine.

Recursul este fondat pentru

considerentele ce se vor expune în continuare.

Prin Decizia nr. 759 din 18

aprilie 2008 emisă de A.P.I.A. s-a dispus acordarea preavizului în perioada 18

aprilie 2008 – 17 mai 2008, urmând ca S.F. să fie eliberat din funcția publică

de director al A.P.I.A. - Centrul Județean Mehedinți la expirarea preavizului.

În preambulul deciziei au

fost invocate prevederile Regulamentului – cadru de organizare și funcționare a

Centrelor Județene ale A.P.I.A., precum și dispozițiile art. 97 lit. c), art. 99

alin. (1) lit. b), alin. (3), alin. (5), alin. (7) și art. 100 alin. (4) din

Legea nr. 188/1999 privind Statutul Funcționarilor Publici.

Intimata a invocat

reorganizarea efectuată în baza Legii nr. 93/2008.

Prin O.U.G. nr. 89/2007,

intrată în vigoare la data de 1 ianuarie 2008, au fost modificate dispozițiile

Legii nr. 1/2004 în sensul că, cele 42 de centre județene A.P.I.A. au căpătat

personalitate juridică, fiind conduse de directori numiți prin decizia

directorului general, directorii centrelor județene, având calitatea de ordonatori

terțiari de credit, pentru fondurile de la bugetul de stat.

Prin Legea nr. 93/2008,

intrată în vigoare la 8 aprilie 2008 a fost aprobată O.U.G. nr. 89/2007, cu o

singură modificare, constând în schimbarea denumirii funcției de conducere la

nivelul centrelor județene, din „director” în „director executiv”, fiind

menținute cu efect retroactiv toate dispozițiile ordonanței aprobate.

Prin urmare, motivarea

instanței de fond privitoare la desființarea funcției de director deținută de

recurentul-reclamant nu are fundament legal.

De menționat este și

aspectul că nu s-a schimbat natura juridică a funcției deținute, în sensul că

postul de director, atât sub imperiul Legii nr. 1/2004 nemodificată, cât și

după modificare, presupune exercitarea unei funcții publice de conducere și

calitatea de funcționar public a celui care o exercită.

În această situație, nu se

poate accepta susținerea intimatei-pârâte în sensul că, prin Legea de aprobare

a ordonanței a avut loc o reorganizare, prin schimbarea denumirii funcției

publice de conducere a centrelor județene A.P.I.A.

Potrivit dispozițiilor art. 99

alin. (2) din Legea nr. 188/1999, invocate în decizie, printre cazurile de

eliberare din funcție pentru motive neimputabile funcționarului public

figurează și situația în care autoritatea sau instituția publică își reduce

personalul, ca urmare a reorganizării activității, prin reducerea postului

ocupat de funcționarul public.

În conformitate cu

prevederile art. 100 alin. (4) din același act normativ (citat în decizie) reducerea

unui post este justificată dacă atribuțiile aferente acestuia se modifică în

proporție de peste 50% sau dacă sunt modificate condițiile specifice de ocupare

a postului respectiv, referitoare la studii.

Din examinarea atribuțiilor

aferente funcției de director cu cele ale postului de director executiv se

constată că nu există o modificare în proporție de 50% a atribuțiilor aferente.

Întrucât decizia contestată

este nelegală, se va admite recursul declarat de reclamant, se va modifica

sentința atacată în sensul admiterii în parte a acțiunii, se va anula actul

administrativ emis nelegal, se va dispune reintegrarea reclamantului în postul

ocupat anterior, denumit ulterior director executiv, cu obligarea pârâtei la

plata diferențelor salariale dintre funcția ocupată și cea de șef serviciu acceptată

ulterior, pentru perioada 13 mai 2008 și până la încadrarea efectivă pentru

postul ocupat anterior.

Întrucât

recurentul-reclamant în perioada 27 martie 2006 și până la eliberarea nelegală

din funcție, și-a îndeplinit cu profesionalism sarcinile de serviciu obținând

numai calificativ de „foarte bine”, i-a fost cauzat un prejudiciu moral și de

imagine, fiind îndreptățit la plata unor daune morale.

Cu privire la cuantumul

acestora instanța urmează să-l aprecieze la 5000 lei.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul declarat de S.F.

împotriva sentinței civile nr. 323 din 21 noiembrie 2008 a Curții de Apel Craiova, secția de contencios administrativ și fiscal.

Modifică sentința atacată în

sensul că admite în parte acțiunea reclamantului S.F.

Anulează Decizia nr. 759 din

18 aprilie 2008 emisă de Directorul General al A.P.I.A.

Dispune reintegrarea

reclamantului S.F. în funcția publică de conducere ocupată anterior.

Obligă pârâta A.P.I.A. să-i

plătească reclamantului diferențele salariale dintre funcția de conducere

ocupată și funcția de șef serviciu pentru perioada 13 mai 2008 și până la

reintegrarea efectivă.

Obligă pârâta să-i plătească

reclamantului suma de 5.000 lei cu titlu de daune morale.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 11 noiembrie 2009.