ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5041/2009

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin acțiunea înregistrată la 28 mai 2008 reclamantul S.F. a chemat în judecată A.P.I.A., solicitând anularea Deciziei nr. 759 din 18 aprilie 2008, prin care s-a dispus acordarea preavizului în perioada 18 aprilie 2008 – 17 mai 2008, urmând a fi eliberat din funcția publică de director al A.P.I.A. - Centrul Județean Mehedinți, la expirarea preavizului. Reclamantul a mai solicitat obligarea pârâtei la plata tuturor drepturilor salariale de care a fost lipsit, precum și la plata sumei de 50.000 lei, reprezentând daune morale. În motivarea acțiunii reclamantul arată că invocarea de către pârâtă a reorganizării nu corespunde adevărului, că în fapt nu a avut loc nici o reorganizare care să determine desființarea postului de conducere pe care îl ocupa și că decizia contestată nu conține împrejurările de fapt care constituie motivul eliberării sale din funcție.

Mai susține reclamantul că nu i s-a oferit o altă funcție publică corespunzătoare, încălcându-se dispozițiile art. 99 alin. (5) din Legea nr. 188/1999. Curtea de Apel Craiova, prin sentința civilă nr. 323 din 21 noiembrie 2008 a respins acțiunea, apreciind că, decizia contestată este urmare a modificărilor intervenite prin intrarea în vigoare a Legii nr. 93/2008, privind reorganizarea centrelor județene – A.P.I.A., prin care s-a desființat funcția de director deținută de reclamant. Instanța de fond a reținut că pârâta i-a pus la dispoziția reclamantului postul de șef serviciu în cadrul D.A.D.R. Mehedinți, pentru care acesta a și optat încă de la 13 mai 2008, fiind transferat în interesul serviciului și beneficiind de drepturi salariale.

Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs reclamantul S.F., susținând că decizia contestată conține vicii de formă care atrag nulitatea, întrucât nu i-a fost adusă la cunoștință motivarea eliberării sale din funcția publică la expirarea termenului de preaviz și că abia la 12 mai 2008 cu adresa nr. 1688 i s-au pus la dispoziție o serie de funcții publice vacante, nefiind îndeplinite cerințele art. 89 alin. (5) din Legea nr. 188/1999. De asemenea, că decizia atacată nu cuprinde termenul și instanța competentă la care poate fi atacată. Mai susține recurentul că nici pe fond decizia nu este întemeiată, întrucât în cauză a avut loc o reorganizare prin schimbarea denumirii funcției, fără modificarea în proporție de peste 50% a atribuțiilor aferente funcției publice.

Susține recurentul că decizia atacată îi produce atât un prejudiciu material, cât și unul moral, de imagine. Recursul este fondat pentru considerentele ce se vor expune în continuare. Prin Decizia nr. 759 din 18 aprilie 2008 emisă de A.P.I.A. s-a dispus acordarea preavizului în perioada 18 aprilie 2008 – 17 mai 2008, urmând ca S.F. să fie eliberat din funcția publică de director al A.P.I.A. - Centrul Județean Mehedinți la expirarea preavizului. În preambulul deciziei au fost invocate prevederile Regulamentului – cadru de organizare și funcționare a Centrelor Județene ale A.P.I.A., precum și dispozițiile art. 97 lit. c), art. 99 alin. (1) lit. b), alin. (3), alin. (5), alin. (7) și art. 100 alin. (4) din Legea nr. 188/1999 privind Statutul Funcționarilor Publici.

Intimata a invocat reorganizarea efectuată în baza Legii nr. 93/2008. Prin O.U.G. nr. 89/2007, intrată în vigoare la data de 1 ianuarie 2008, au fost modificate dispozițiile Legii nr. 1/2004 în sensul că, cele 42 de centre județene A.P.I.A. au căpătat personalitate juridică, fiind conduse de directori numiți prin decizia directorului general, directorii centrelor județene, având calitatea de ordonatori terțiari de credit, pentru fondurile de la bugetul de stat. Prin Legea nr. 93/2008, intrată în vigoare la 8 aprilie 2008 a fost aprobată O.U.G. nr. 89/2007, cu o singură modificare, constând în schimbarea denumirii funcției de conducere la nivelul centrelor județene, din „director” în „director executiv”, fiind menținute cu efect retroactiv toate dispozițiile ordonanței aprobate.

Prin urmare, motivarea instanței de fond privitoare la desființarea funcției de director deținută de recurentul-reclamant nu are fundament legal. De menționat este și aspectul că nu s-a schimbat natura juridică a funcției deținute, în sensul că postul de director, atât sub imperiul Legii nr. 1/2004 nemodificată, cât și după modificare, presupune exercitarea unei funcții publice de conducere și calitatea de funcționar public a celui care o exercită. În această situație, nu se poate accepta susținerea intimatei-pârâte în sensul că, prin Legea de aprobare a ordonanței a avut loc o reorganizare, prin schimbarea denumirii funcției publice de conducere a centrelor județene A.P.I.A.

Potrivit dispozițiilor art. 99 alin. (2) din Legea nr. 188/1999, invocate în decizie, printre cazurile de eliberare din funcție pentru motive neimputabile funcționarului public figurează și situația în care autoritatea sau instituția publică își reduce personalul, ca urmare a reorganizării activității, prin reducerea postului ocupat de funcționarul public. În conformitate cu prevederile art. 100 alin. (4) din același act normativ (citat în decizie) reducerea unui post este justificată dacă atribuțiile aferente acestuia se modifică în proporție de peste 50% sau dacă sunt modificate condițiile specifice de ocupare a postului respectiv, referitoare la studii. Din examinarea atribuțiilor aferente funcției de director cu cele ale postului de director executiv se constată că nu există o modificare în proporție de 50% a atribuțiilor aferente.

Întrucât decizia contestată este nelegală, se va admite recursul declarat de reclamant, se va modifica sentința atacată în sensul admiterii în parte a acțiunii, se va anula actul administrativ emis nelegal, se va dispune reintegrarea reclamantului în postul ocupat anterior, denumit ulterior director executiv, cu obligarea pârâtei la plata diferențelor salariale dintre funcția ocupată și cea de șef serviciu acceptată ulterior, pentru perioada 13 mai 2008 și până la încadrarea efectivă pentru postul ocupat anterior. Întrucât recurentul-reclamant în perioada 27 martie 2006 și până la eliberarea nelegală din funcție, și-a îndeplinit cu profesionalism sarcinile de serviciu obținând numai calificativ de „foarte bine”, i-a fost cauzat un prejudiciu moral și de imagine, fiind îndreptățit la plata unor daune morale.

Cu privire la cuantumul acestora instanța urmează să-l aprecieze la 5000 lei.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Admite recursul declarat de S.F. împotriva sentinței civile nr. 323 din 21 noiembrie 2008 a Curții de Apel Craiova, secția de contencios administrativ și fiscal. Modifică sentința atacată în sensul că admite în parte acțiunea reclamantului S.F. Anulează Decizia nr. 759 din 18 aprilie 2008 emisă de Directorul General al A.P.I.A. Dispune reintegrarea reclamantului S.F. în funcția publică de conducere ocupată anterior. Obligă pârâta A.P.I.A. să-i plătească reclamantului diferențele salariale dintre funcția de conducere ocupată și funcția de șef serviciu pentru perioada 13 mai 2008 și până la reintegrarea efectivă. Obligă pârâta să-i plătească reclamantului suma de 5.000 lei cu titlu de daune morale.

Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 11 noiembrie 2009.