ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 649/2009
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 649/2009 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2009)
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Reclamantul S.F. a solicitat în contradictoriu cu pârâta Agenția pentru Plăți și Intervenție în Agricultură să se dispună conform prevederilor art. 14, 15 din Legea nr. 554/2004, suspendarea executării deciziei nr. 7159 din 18 aprilie 2008 emisă de directorul general al Agenției pentru Plăți și Intervenție în Agricultură prin care i s-a acordat preaviz în perioada 18 aprilie 2008 – 17 mai 2008, urmând ca la expirarea perioadei să fie eliberat din funcția de director al Agenția pentru Plăți și Intervenție în Agricultură - Centrul j udețean Mehedinți.
S-a motivat de reclamant că decizia a cărei suspendare a solicitat-o îi produce un prejudiciu material prin încetarea acordării drepturilor salariale și un important prejudiciu moral și de imagine în condițiile în care de la angajare, până în prezent și-a îndeplinit sarcinile cu profesionalism și a contribuit practic la crearea sucursalei județene Mehedinți. Prin întâmpinare pârâta a solicitat respingerea cererii reclamantului ca fiind inadmisibilă și netemeinică. Totodată, pârâtul arată că acțiunea a rămas fără obiect. Din actul administrativ a cărei suspendare la executare se solicită, se observă că la data de 17 mai 2008, perioada de preaviz a fost încheiată, la această dată dispozițiile deciziei producându-și efectele.
Mai mult, în termen legal, pârâta a indicat reclamantului, prin adresa 58 din 12 mai 2008, posturile vacante existente, acesta exprimându-și acordul pentru transferul în interesul serviciului, în baza art. 99 alin. (6) din Legea nr. 188 /1999, republicată, în funcția publică de conducere de șef serviciu la D.A .D.R. Mehedinți, adresă înregistrată la A.P.I.A. sub nr. 16478 din 13 mai 2008. Prin sentința civilă nr. 157 pronunțată la 20 iunie 2008, Curții de Apel Craiova, secția contencios administrativ și fiscal, respinge cererea formulată de reclamant, având ca obiect suspendarea executării actului administrativ, respectiv decizia nr. 759/2008 emisă de directorul general al Agenției pentru Plăți și Intervenție în Agricultură.
În acest sens, prima instanță a reținut că nu sunt îndeplinite cele două condiții prevăzute de art. 14 din Legea nr. 554/2004, respectiv cazul bine justificat și iminența producerii unei pagube, eliberarea reclamantului din funcția publică de director s-a efectuat ca urmare a reorganizării instituției și nu ca o sancțiune, reorganizare efectuată în temeiul O.U.G. nr. 89/2008 aprobată și modificată prin Legea nr. 93/2008. c ererea de suspendare formulată de reclamant a fost apreciată ca fiind rămasă fără obiect, reclamantul exprimându-și acordul pentru transfer în interesul serviciului în baza art. 99 din Legea nr. 188/1999 republicată, acesta ocupând o funcție publică de conducere în cadrul D.A.D.R.
Mehedinți. Împotriva acestei hotărâri, în termen legal, a declarat recurs reclamantul S.F., motivând, în esență, că respingerea cererii de suspendare a executării deciziei nr. 759/2008, prin care a fost eliberat din funcția de director al Centrului Județean Mehedinți, este rezultatul interpretării greșite de către instanță a raportului juridic dedus judecății, în sensul că a avut loc o reorganizare a activității Agenției pentru Plăți și Intervenție în Agricultură în condițiile în care Legea nr. 1/2004 privind înființarea și organizarea Agenției pentru Plăți și Intervenție în Agricultură nu a fost abrogată. Recurentul arată că Decizia nr. 759/2008 conține vicii de formă ce atrag nulitatea ei absolută și că actul administrativ a cărui anulare a solicitat-o produce efecte cu consecințe deosebit de păgubitoare în ceea ce privește persoana sa, aducându-i prejudicii de ordin „material, profesional și moral”.
Prin întâmpinare, pârâtul - intimat a solicitat respingerea recursului, menținerea sentinței atacate ca temeinica si legala, învederând totodată faptul că în acțiunea în anulare, promovată de același reclamant, Curtea de Apel Craiova s-a pronunțat în Dosarul nr. 1040/54/2008 prin Sentința nr. 323 din 21 noiembrie 2008, în sensul respingerii acțiunii formulate de reclamantul S.F., având ca obiect anularea deciziei nr. 759 din 18 aprilie 2008, emisă de Directorul General A.P.I.A. p rin reorganizarea instituției, efectuată în baza Legii nr. 93/2008, postul de director al centrului județean (fostă sucursală) a fost desființat și s-a înființat funcția publică de director executiv al centrului județean.
Arată intimata că recurentul-reclamant și-a exprimat, prin adresa înregistrată la A.P.I.A. cu nr. 16478 din 13 mai 2008, acordul pentru transferul în interesul serviciului, în funcția publică de șef serviciu la D.A.D.R. Mehedinți, începând cu data de 16 mai 2008, potrivit Deciziei nr. 987 din 14 mai 2008, depusă la dosarul cauzei, astfel încât nu i s-a produs nici un prejudiciu de natură salarială sau de imagine, instituția pârâtă respectând reglementările legale în vigoare, astfel cum a reținut și instanța de fond.
Referitor la aprecierea recurentului-reclamant potrivit căreia decizia conține vicii de formă ce atrag nulitatea absolută, intimata face trimitere la Sentința nr. 323 din 21 noiembrie 2008 antemenționată a Curții de Apel Craiova, prin care instanța care a judecat acțiunea în anulare a reținut faptul ca "Nu poate fi susținut motivul invocat de reclamant privind nulitatea absolută a deciziei contestate referitor la faptul că aceasta este nemotivată, deoarece din cuprinsul deciziei se constată că aceasta este întemeiată pe modificarea prevederilor legale (...)". Examinând sentința atacată în raport cu actele și lucrările dosarului, cu motivele invocate de recurentă, precum și cu apărările formulate, prin întâmpinare, conform art. 304 1 C. proc.
civ., Curtea constată că recursul este nefondat, pentru considerentele ce urmează: Cele două condiții – caz bine justificat și iminența producerii unei pagube prevăzute de textul de lege, prin tonul imperativ, denotă caracterul de excepție al măsurii suspendării executării actului administrativ, presupunând, așadar, dovedirea efectivă a unor împrejurări conexe regimului administrativ aplicabile actului atacat, care să fie de natură a argumenta existența „unui caz bine justificat” și a „iminenței producerii pagubei”. Existența cazului bine justificat în sensul art. 14 alin. (1) din legea contenciosului administrativ, poate fi reținută doar dacă din împrejurările cauzei ar rezulta o îndoială puternică și evidența asupra prezumției de legalitate, care constituie unul dintre fundamentele caracterului executoriu al actelor administrative.
Analizând cererea de suspendare și probatoriul administrat cauzei, instanța de fond, a constatat nu sunt îndeplinite cele două condiții prevăzute de art. 14 din legea contenciosului administrativ, pentru a se dispune suspendarea actului administrativ - Decizia nr. 759/2008, emis de Directorul General A.P.I.A., prin care s-a dispus eliberarea din funcția publică de director a recurentului, urmare reorganizării A.P.I.A. și a centrelor județene, efectuată în baza Legii nr. 93/2008 privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 89/2007 pentru modificarea și completarea Legii nr. 1/2004 privind înființarea, organizarea și funcționarea Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură, Industrie Alimentară și Dezvoltare Rurală, precum și pentru modificarea Ordonanței Guvernului nr. 48/2005 privind organizarea pieței laptelui de vacă.
De altfel, aspectul controversat al măsurii luate prin decizia a cărei suspendare s-a solicitat, dacă în cauză s-a aplicat o sancționare disciplinară sau a avut loc o reorganizare a instituției în baza căreia s-a dispus eliberarea din funcția publică de director a făcut obiectul Dosarului nr. 1040/54/2008, prin care Curtea de Apel Craiova a respins acțiunea având ca obiect anularea deciziei nr. 759 din 28 aprilie 2008 emisă de directorul general al Agenției pentru Plăți și Intervenție în Agricultură. Reclamantul-recurent nu a dovedit nici condiția prevăzută de art. 14 din lege privind „iminența producerii unei pagube”, referirile generice făcute prin acțiunea și cererea de recurs privind prejudiciul material, profesional și moral nu sunt susținute de probe în sensul art. 1169 C. civ.
și de altfel nici nu pot fi reținute în condițiile în care recurentul-reclamant și-a exprimat acordul pentru transferul în interesul serviciului în funcția publică de șef serviciu la D.A.D.R. Mehedinți, de la instituția pârâtă ce a fost supusă reorganizării în condițiile Legii nr. 93/2008 privind aprobarea O.U.G. nr. 89/2007 pentru modificarea și completarea Legii nr. 1/2004 privind înființarea, reorganizarea și funcționarea Agenția pentru Plăți și Intervenție în Agricultură. Pentru motivele expuse, în temeiul art. 312 alin. (1) C. proc. civ. și art. 20 din Legea nr. 554/2004, Curtea constată că recursul nu este fondat, urmând a fi respins ca atare.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E Respinge recursul declarat de reclamantul S.F. împotriva sentinței civile nr. 157 din 20 iunie 2008 a Curții de Apel Craiova, secția contencios administrativ și fiscal, ca nefondat. Irevocabilă. Pronunțată, în ședință publică, astăzi 6 februarie 2009.
Rețeaua de citări a acestei cauze
Grupate prin similitudine semantică
Caută în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.
Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea semantică în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistentul AI. Fără card.