ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1519/2009
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1519/2009 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2009)
Asupra recursului de față;
În baza actelor și lucrărilor dosarului, se
rețin următoarele:
Tribunalul Constanța, prin sentința penală nr.
452 din data de 10 noiembrie 2008 a hotărât:
În baza art. 269 alin. (l) C. pen., cu
aplicarea art. 37 lit. a) și b) C. pen.:
A condamnat pe inculpatul C.D.S., la pedeapsa
de un an închisoare.
În baza art. 269 alin. (3) C. pen.:
Prezenta pedeapsă aplicată s-a adăugat la
restul de 8 (opt) luni și 23 (douăzeci și trei) zile închisoare, pedeapsă
rămasă de executat din pedeapsa în a cărei executare se afla condamnatul la
momentul evadării, 10 martie 2008 (conform deciziei nr. 81 din 10 decembrie
2007 a Înaltei Curți de Casație și Justiție).
În baza art. 71 C. pen., a interzis
inculpatului C.D.S. exercițiul drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) teza
a Il-a, lit. b) C. pen.
Pentru a se pronunța, instanța de față în
baza procesului-verbal de constatare și cercetare, procesul-verbal de depistare
a inculpatului, planșele foto, toate întocmite de polițiștii din cadrul S.I.C.
a I.P.J. Constanța, mandatul de executare a pedepsei de un an închisoare,
pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 78 alin. (l) din O.U.G. nr. 195/2002
și 3 luni pentru art. 291 C. pen. [(în final, prin aplicarea art. 33 lit. a) - art.
34 lit. b) C. pen., va executa pedeapsa de un an închisoare)], declarațiile
martorilor M.C., A.I. și declarațiile date de inculpat, a rezultat:
Inculpatul se afla în executarea unei pedepse
de un an închisoare pentru săvârșirea unei infracțiuni la legea circulației,
aplicată prin sentința penală nr. 482 din 14 martie 2007, în regim semideschis,
la punctul de lucru „hidrofor” în interiorul Penitenciarului Poarta Albă.
În ziua de 10 martie 2008, în jurul orei
10,00, fiind singur la punctul de lucru, a evadat, în sensul că a părăsit
punctul de lucru, a luat un microbuz cu care s-a deplasat în comuna Valul lui
Traian, la locuința concubinei sale, pentru a o anunța că rupe relația cu
aceasta.
În acea zi la orele 16,00, inculpatul a fost
localizat de lucrătorii de poliție pe izlazul din localitatea Valul lui Traian.
Inculpatul a recunoscut fapta, dar nu o
consideră o evadare, deoarece nu se afla sub pază.
Împotriva hotărârii de mai sus, inculpatul a
declarat apel, criticând hotărârea penală numai pentru faptul că pedeapsa este
foarte mare în raport de împrejurările concrete în care a săvârșit fapta.
Curtea de Apel Constanța, prin decizia penală
nr. 21/ P din 19 februarie 2009, a admis apelul declarat de inculpatul C.D.S.,
deținut în Penitenciarul Poarta Albă împotriva sentinței penale nr. 452 din 10
noiembrie 2008 a Tribunalului Constanța, desființează sentința și rejudecând:
Reduce pedeapsa aplicată, pentru infracțiunea
de evadare, de la un an închisoare la 6 luni închisoare, care se adaugă,
conform art. 269 alin. (3) C. pen., pedeapsă rămasă de executat.
Menține celelalte dispozițiile ale sentinței
în măsura în care nu contravin prezentei.
Inculpatul, nemulțumit și de această
hotărâre, apreciind că, deși redusă, pedeapsa este prea severă, în termenul
legal, a declarat recursul de față.
Recursul este nefondat.
Curtea, examinând hotărârea atacată și
probatoriul cauzei, în raport de critica adusă precum și din oficiu, reține că
pedeapsa deja redusă, de către instanța de apel, la limita minimă a textului de
incriminare și anume de 6 luni închisoare, nu se impune a mai fi diminuată.
În acest context, nu poate a fi omisă, tocmai
împrejurarea că, inculpatului recurent i s-a acordat încredere și a fost lăsat
la punctul de lucru fără pază și, cu toate acestea, el a înșelat așteptările.
În loc de a dovedi că a început să se
îndrepte în conduita sa, că merită încrederea acordată, acum vine și aduce
acuze, tocmai pentru faptul, de a nu fi fost păzit.
În consecință, modul său de exprimare a
conduitei, la locul de deținere, prin fapta săvârșită justifică pedeapsa
aplicată și nu are nici un temei de fapt, cererea inculpatului de acordare de
circumstanțe atenuante, numai astfel putându-se a se reduce sancțiunea penală,
sub limita sa minimă.
Ca atare, recursul urmează a fi respins, ca
nefondat, potrivit art. 385
15
pct. l lit. b) C. proc. pen.
Se vor aplica și dispozițiile art. 192 C.
proc. pen.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de
inculpatul C.D.S. împotriva deciziei penale nr. 21/ P din 19 februarie 2009 a
Curții de Apel Constanța, secția penală și pentru cauze penale cu minori și de
familie.
Obligă recurentul inculpat la plata sumei de
400 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 200 lei,
reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din
fondul Ministerului Justiției și Libertăților Cetățenești.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi 24 aprilie
2009.