ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2275/2009

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată

următoarele:

Prin acțiunea înregistrată la

Judecătoria Pitești, P.M.L. a solicitat restituirea în natură a imobilului

teren în suprafață de 1306 mp și mai multe construcții sau acordarea măsurilor

reparatorii sub forma despăgubirilor bănești și anularea dispoziției nr. 2605

din 27 septembrie 2006 a Primarului Municipiului Pitești, prin care i-a fost

respinsă notificarea, pe considerentul că reclamanta nu și-a dovedit calitatea

de persoană îndreptățită.

După investirea Tribunalului Argeș,

prin sentința declinatorie nr. 5867 din 10 decembrie 2004 reclamanta și-a

modificat acțiunea la termenele din 10 mai și 14 iunie 2005, în sensul chemării

în judecată alături de Primăria Pitești, a Consiliului Local al Municipiului

Pitești și a primarului Municipiului Pitești.

Tribunalul Argeș, secția civilă,

prin sentința civilă nr. 100 din 7 iunie 2006, a admis în parte acțiunea

reclamantei P.M.L., a anulat dispoziția nr. 2695 din 27 septembrie 2004 emisă

de Primarul Municipiului Pitești și a constatat că reclamanta este îndreptățită

la despăgubiri bănești pentru terenul în suprafață de 2406 mp și construcțiile

de pe teren. Prin aceeași sentință Tribunalul a respins acțiunea introdusă

împotriva Municipiului Pitești și a Consiliului Municipiului Pitești.

Pentru a hotărî astfel, tribunalul a

reținut în esență că P.G.I. a depus notificarea ca mandatar al soției sale

reclamanta P.M.L. și că aceasta și-a probat calitatea de succesoare a defunctei

P.M., proprietara imobilului din Pitești, compus din teren în suprafața de 2406

mp și mai multe construcții, expropriat prin Decretele nr. 500/1973 și 843/1966

și în parte fără titlu.

De asemenea instanța a mai reținut

că reclamantei i s-a reconstituit dreptul de proprietate pentru suprafața de

1100 mp în temeiul Legii nr. 18/1991, ca vechile construcții au fost demolate,

iar pe terenul în suprafață de 1306 mp au fost edificate mai multe blocuri de

locuit.

Curtea de Apel Pitești, secția

civilă, conflicte de muncă și asigurări sociale, prin decizia nr. 294 A din 6

noiembrie 2006 rămasă irevocabilă prin nerecurare, a admis apelul declarat de

Primarul Municipiului Pitești, a anulat sentința instanței de fond și a trimis

cauza spre competentă soluționare C.C.S.D., constituită în subordinea

Cancelariei Primului Ministru.

Pentru a hotărî astfel, curtea de

apel a reținut că după modificarea Legii nr. 10/2005 prin Legea nr. 247/2005,

contravaloarea despăgubirilor se stabilește potrivit procedurii prevăzută de

Titlul VII al Legii nr. 247/2005, de către Comisia pentru stabilirea

despăgubirilor.

Procedura administrativă vizează

analizarea sub aspectul legalității a respingerii cererii de restituire în

natură, dar și sub aspectul cuantumului pretențiunilor de restituire prin

echivalent a tuturor dosarelor constituite în temeiul Legii nr. 10/2001 și soluționate

fie printr-o dispoziție ce conține oferta de acordare a măsurilor reparatorii

prin echivalent, emise înainte de intrarea în vigoare a Legii nr. 247/2005 fie

printr-o dispoziție/decizie de propunere privind acordarea despăgubirilor în

condițiile legii speciale, emise ulterior intrării în vigoare a actului

normativ amintit.

Aceste proceduri presupun

soluționarea notificării formulate în temeiul Legii nr. 10/2001 de către

unitatea deținătoare, ulterior finalizării procedurii administrative prevăzută

de legea citată, deciziile/ordinele emise de entitățile investite cu

soluționarea notificărilor, însoțite de întreaga documentație ce a stat la baza

adoptării lor vor fi înaintate Secretariatului Comisiei Centrale (art. 16 din

Titlul VII al Legii nr. 247/2005). Comisia centrală procedează la analizarea

dosarelor în privința verificării legalității respingerii cererii de restituire

în natură și în măsura în care în mod întemeiat cererea de restituire în natură

a fost respinsă, dosarele vor fi transmise evaluatorului sau societății de

evaluatori desemnată aleatoriu de către Comisia Centrală în vederea întocmirii

raportului de evaluare.

Pe baza raportului, Comisia Centrală

va proceda la emiterea deciziei, care reprezintă titlul de despăgubire.

Momentul final al procedurii prevăzută de Titlul VII al legii îl reprezintă

transmiterea în termen de 10 zile de la emitere, a deciziei către S.A.F.P.” și

entității de depozitare și înregistrare a acțiunilor acestui fond.

Dacă Comisia Centrală stabilește că

imobilul este restituibil în natură, decizia de restituire în natură emisă, va

urma regimul juridic prevăzut de art. 23 alin. (4) din Legea nr. 10/2001.

Deciziile adoptate de Comisia

Centrală pot fi atacate cu contestație, în condițiile Legii nr. 554/2004 în

contradictoriu cu statul, reprezentat prin această comisie.

Ca urmare, în raport de prevederile

legale amintite, Curtea de Apel Pitești a conchis că excepția de necompetență

materială a instanțelor judecătorești privind soluționarea cererilor de

acordare a despăgubirilor a fost admisă.

La rândul său, Comisia centrală

pentru stabilirea despăgubirilor s-a considerat necompetentă să soluționeze

contestația reclamantei P.M.L. împotriva dispoziției nr. 2695 din 27 septembrie

2004 a primarului Municipiului Pitești, invocând prevederile art. 1 alin. (1)

și art. 13 alin. (1) art. 16 din Titlul VII al Legii nr. 247/2005 și art. 26

alin. (3) din Legea nr. 10/2001 republicată.

Cum prin dispoziția nr. 2695 din 27

septembrie 2004 notificarea reclamantei a fost respinsă, pe motiv că nu s-a

făcut dovada calității de persoană îndreptățită în sensul art. 3 și art. 4

alin. (2) din Legea nr. 10/2001 competența de soluționare a contestației

formulate, aparține instanțelor judecătorești potrivit art. 26 alin. (3) din

Legea nr. 10/2001 și numai în situația în care printr-o hotărâre judecătorească

definitivă și irevocabilă se va stabili că reclamanta are dreptul la măsuri

reparatorii prin echivalent, Comisia Centrală va stabili cuantumul

despăgubirilor și va emite o decizie, reprezentând titlul de despăgubiri

conform art. 16 din Titlul VII al Legii nr. 247/2005.

La 15 martie 2007 Comisia Centrală

pentru Stabilirea Despăgubirilor a înaintat dosarul Înaltei Curți de Casație și

Justiție solicitând pronunțarea unei hotărâri judecătorești, care să

stabilească instanța competentă să soluționeze contestația.

În urma precizărilor făcute la

termenul din 19 aprilie 2007 la Înalta Curte de Casație și Justiție s-a

constatat existența unui conflict negativ de competență soluționat prin Decizia

nr. 5285 din 28 iunie 2007 în favoarea Curții de Apel Pitești, chemată a se

pronunța pe fond asupra apelului declarat de Primarul Municipiului Pitești.

S-a reținut că dispozițiile art. 16

din Titlul VII al Legii nr. 247/2005 privind procedura administrativă pentru

acordarea despăgubirilor nu se aplică deciziilor/dispozițiilor emise anterior

intrării în vigoare a legii noi și contestate în termenul prevăzut de Legea nr.

10/2001.

Curtea de Apel Pitești, prin decizia

nr. 417 A din 13 decembrie 2007 a admis apelul declarat de Primarul

Municipiului Pitești împotriva sentinței nr. 100 din 7 iunie 2006 pe care a

schimbat-o în parte în sensul că terenul pentru care reclamanta este

îndreptățită la despăgubiri este în suprafață de 1306 mp. Restul dispozițiunilor

sentinței au fost menținute.

Pentru a decide astfel, instanța de

apel a reținut că reclamanta este persoană îndreptățită în sensul legii doar

pentru terenul de 1306 mp și construcțiile aferente, suprafața avută în vedere

și de aceasta precum și de prima instanță în considerentele sentinței, (deși în

minută s-a menționat și suprafața de teren pentru care reclamantei i s-a

reconstituit dreptul de proprietate în temeiul Legii nr. 18/1991). Pentru

această suprafață de teren se impun a fi calculate despăgubirile.

De asemenea Tribunalul a

concluzionat că în speță nu sunt incidente dispozițiunile Titlului VII din

Legea nr. 247/2005 deoarece dispoziția contestată a fost emisă anterior

intrării în vigoare a acestui act normativ, situație în care stabilirea măsurilor

reparatorii revine instanței și nu C.C.S.D., așa cum a statuat Înalta Curte de

Casație și Justiție.

Prima instanță deși a stabilit prin

expertiza cuantumul despăgubirilor acestea nu au fost menționate în

dispozitivul sentinței iar instanța de control nu a fost investită cu o atare

critică. S-a conchis că o atare omisiune urmează a fi completată prin procedura

prevăzută de art. 281

1

C. proc. civ.

Împotriva deciziei a declarat recurs

Primarul Municipiului Pitești.

Fără a-și încadra recursul în vreunul

din motivele de nulitate prevăzută de art. 304 C. proc. civ. recurentul critică

soluția arătând în esență că în mod greșit instanța a reținut că reclamanta are

calitatea de persoană îndreptățită la acordarea măsurilor reparatorii în

temeiul Legii nr. 10/2001 sub forma despăgubirilor, pentru terenul de 1300 mp

deoarece în certificatul de rol al terenului din perioada 1966 – 1975 nr. 3464

au figurat moștenitorii lui G.M. cu suprafața de 2406 mp.

Recurentul arată că procura dată de

reclamantă soțului său datează din 20 martie 1998 iar notificarea nu a fost

depusă pe numele moștenitoarei, ca persoană îndreptățită.

Recursul este nefondat.

Actele de stare civilă aflate la

dosarul tribunalului atestă că reclamanta este nepoata de fiu a defunctei M.P.

proprietara terenului în suprafață de 2406 mp. Dreptul de proprietate al

defunctei asupra acestui teren a fost probat cu actul de vânzare-cumpărare

aflat la dosar și confirmat cu titlul de proprietate nr. 3581 din 16 martie

1993, în temeiul căruia i s-a reconstituit M.P. dreptul de proprietate în

temeiul Legii nr. 18/1991 pentru suprafața de 1100 mp teren din cei 2400 mp.

Certificatul de rol la care face

referire recurentul în motivarea recursului nu este relevant în conturarea

legitimării reclamantei de persoană îndreptățită, deoarece acesta nu constituie

titlu de proprietate ci atestă doar numele sau calitatea plătitorilor de

impozite – care într-o anume conjunctură pot fi și alte persoane decât

proprietarul.

În plus, din examinarea deciziei nr.

5285 din 28 iunie 2008 a Înaltei Curți de Casație și Justiție se reține că

retrimiterea cauzei la Curtea de Apel Pitești s-a făcut doar pentru stabilirea

măsurilor reparatorii la care reclamanta contestatoare este îndreptățită în

temeiul Legii nr. 10/2001, deoarece prin decizia civilă nr. 234 A din 6

noiembrie 2006, irevocabilă, prin neatacare cu recurs se tranșase definitiv și

irevocabil legitimarea reclamantei de persoană îndreptățită în sensul art. 4

alin. (2) din Legea nr. 10/2001.

În acest context, nici cea de a doua

critică legată de nelegalitatea mandatului acordat de reclamantă soțului său P.G.I.,

care ar fi formulat notificarea în nume propriu, nu este fondată.

În afară de faptul că reclamanta a

confirmat actele făcute de P.G.I. pentru retrocedarea terenului, însăși emiterea

dispoziției nr. 2695/2004 pe numele reclamantei contestatoare probează

împrejurarea, ce decurge din conținutul notificării, că cererea pentru

acordarea măsurilor reparatorii a fost făcută de P.G.I. în numele soției sale P.M.L.

și nu în nume propriu.

În raport de cele mai sus arătate

criticile formulate de Primarul Municipiului Pitești sunt nefondate, considerent

pentru care, în temeiul art. 312 C. proc. civ. recursul de față va fi respins.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge ca nefondat recursul

declarat de pârâtul Primarul municipiului Pitești împotriva deciziei civile nr.

417 A din 13 decembrie 2007 a Curții de Apel Pitești, secția civilă.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi

2 martie 2009

.