ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 403/2009

Deliberând asupra recursului de față; Prin acțiune, reclamanta SC N. SA IAȘI a solicitat în contradictoriu cu pârâta SC R.C. SRL, să se dispună rezilierea contractului de închiriere nr. 2794 din 28 mai 2004 cu modificările și completările ulterioare, evacuarea pârâtei din spațiul comercial ce face obiectul contractului și obligarea pârâtei la plata sumei de 15 Euro/mp/lună prezentând daune cominatorii pe perioada cuprinsă între data înregistrării acțiunii și data eliberării efective a spațiului.

În motivare s-a arătat că părțile au încheiat contractul nr. 2794 din 28 mai 2004 prin care reclamanta a închiriat pârâtei spațiul comercial situat în Iași, durata contractului fiind prelungită până la 31 mai 2008 prin actul adițional nr. 2. Părțile au stipulat clauza conform căreia locatorul are obligația de a nu subînchiria, cesiona sau înstrăina spațiul, să nu aducă modificări spațiului fără consimțământul exprimat în scris al locatorului iar în caz de nerespectare a oricăror clauze contractuale se obligă să achite orice sumă. Tribunalul Iași, secția comercială și contencios administrativ, prin sentința comercială nr. 739 din 11 aprilie 2007 a admis în parte acțiunea formulată de reclamantă, a dispus rezilierea contractului de închiriere 2794 din 28 mai 2004 încheiat de părți și evacuarea pârâtei din imobil și a obligat pârâta la plata către reclamantă a sumei calculate din momentul pronunțării hotărârii și până la eliberarea spațiului.

Prin aceeași sentință a fost obligată pârâta la plata către reclamantă a sumei de 300 lei cu titlu de cheltuieli de judecată. Pentru a hotărî astfel, tribunalul a reținut că pârâta nu a respectat dispozițiile art. V 2 lit. e) și ale art. VI 3 din contractul de închiriere prin încheierea unui contract de depozit nr. 1499 din 8 martie 2006 și instalarea unui bancomat în spațiul închiriat, fără aprobarea locatorului și a adus în acest fel și modificări la spațiul închiriat. Împotriva sentinței a formulat apel pârâta SC R.C. SRL IAȘI, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie și a arătat că deși a semnat un contract valabil până în 2008, reclamanta dorește să închirieze spațiul în litigiu unei alte persoane juridice.

Prin motivele de apel pârâta arată că nu a subînchiriat spațiul ci a încheiat un contract de depozit astfel încât nu a încălcat clauzele contractuale iar la data de 12 martie 2007 R.B. a reziliat contractul de depozit. A mai arătat pârâta că reclamanta nu a făcut dovada pretinselor modificări ale spațiului iar instanța de fond în mod nelegal a obligat-o la plata daunelor cominatorii. Apelanta a mai menționat că instanța de fond nu a verificat calitatea persoanei care a formulat acțiunea în numele SC N. SRL și a primit concluziile unor apărători ai reclamantei care nu au făcut dovada calității de reprezentant neexistând la dosar delegația de reprezentare pentru consilierul juridic și avocatul care a răspuns în cauză.

Curtea de Apel Iași, secția comercială, prin decizia nr. 110 din 12 noiembrie 2007 a respins ca nefondat apelul pârâtei, a obligat-o la 300 lei cheltuieli de judecată către intimată, cu motivarea în esență că pârâta nu a respectat clauzele contractului de închiriere și a încheiat cu R.B. contractul de depozit nr. 1499 din 8 martie 2006 amplasând un bancomat în spațiu, spațiul suferind modificări la fațadă, conform planșelor fotografica de la filele 11-13 dosar 15632/2006. Cu petiția înregistrată la data de 27 decembrie 2007 pârâta SC R.C. SRL IAȘI a declarat în termen legal recurs împotriva deciziei criticând-o pentru nelegalitate. Prin motivele de recurs invocate pârâta a arătat că instanța de apel a respins apelul său pe baza unor considerente lacunare și care înfrâng norme și principii fundamentale de drept.

Printr-un prim motiv pârâta arată că instanța de apel a reținut aceleași motive hilare și aberante cu privire la pretinsa încălcare a dispozițiilor contractului de închiriere nr. 2794 din 28 mai 2004 ca și instanța de fond făcând confuzie între contactul de depozit ce își regăsește sediul materiei în art. 1591 și urm. C. civ. și subînchirierea, cesiunea contractului și orice altă formă de înstrăinare a spațiului către terți. Recurenta menționează că prin greșita interpretare a acestui contract de depozit a fost schimbată natura acestuia. Recurenta invocă și art. 304 pct. 9 și 10 C. proc. civ. arătând că instanța de apel reține că s-au adus modificări spațiului prin primirea în depozit a bancomatului băncii comerciale R.B., iar acest raționament a fost întemeiat pe o serie de fotografii depuse de intimată la dosar.

Mai menționează că nu a recunoscut niciodată acele fotografii ca fiind ale spațiului închiriat. Pentru motivele invocate recurenta a solicitat admiterea recursului, casarea hotărârilor și pe fond respingerea acțiunii. Recursul declarat de pârâtă nu este fondat și va fi respins pentru următoarele considerente: Analizând motivul de nelegalitate prevăzut de art. 304 C. proc. civ., Înalta Curte constată că nu este fondat instanțele au interpretat corect dispozițiile art. V 2 lit. a) și ale art. VI 3 din contractul de închiriere nr. 2794 din 28 mai 2004 încheiat între părți. Art. V 2 lit. e) din contractul de închiriere prevede că locatarul se obligă să nu aducă modificări spațiului fără consimțământul exprimat în scris al locatorului iar art. VI 3 prevede că toată durata contractului, locatarului îi este interzisă subînchirierea, cesiunea sau orice formă de înstrăinare către terți a spațiului.

Prin încheierea contractului de depozit cu R.B. și amplasarea în spațiu a unui bancomat rezultă fără echivoc că pârâta a încălcat clauzele contractului de închiriere, astfel că în mod legal instanțele au dispus rezilierea contractului de închiriere, evacuarea și plata de daune cominatorii. În consecință, hotărârea atacată fiind legală, în cauză nefiind incidente dispozițiile art. 304 pct. 8 și 9 C. proc. civ., Înalta Curte va respinge ca nefondat recursul pârâtei.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge recursul declarat de pârâta SC R.C. SRL IAȘI împotriva deciziei comerciale nr. 110 din 12 octombrie 2007 pronunțată de Curtea de Apel Iași, secția comercială, ca nefondat. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 11 februarie 2009.