ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1164/2009
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1164/2009 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2009)
Asupra recursului de față;
În baza lucrărilor din dosarul cauzei, constată următoarele:
Prin sentința penală nr. 94 din 12 martie 2008 a Tribunalului Hunedoara, inculpatul M.A. a fost condamnat la pedeapsa de 5 ani și 6 luni închisoare și interzicerea pe timp de 4 ani a drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) și b C. pen. pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 12 alin. (1), alin. (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 37 lit. b) C. pen.
În baza art. 7 din Legea nr. 543/2002 s-a dispus revocarea grațierii privind pedeapsa de 5.000.000 lei ROL amendă aplicată prin sentința penală nr. 150/2005 a Judecătoriei Orăștie și în baza art. 33 lit. a) și 34 lit. b) C. pen. a contopit această pedeapsă cu pedeapsa de 2 ani închisoare aplicată inculpatului prin sentința penală nr. 109/2003 a Judecătoriei Hațeg aplicând inculpatului pedeapsa cea mai grea de 2 ani închisoare.
S-a constatat că această pedeapsă a fost executată de inculpat în perioada 26 octombrie 2002 – 18 februarie 2004, când a fost liberat condiționat rămânând un rest neexecutat de 250 zile închisoare.
S-a stabilit că inculpatul va executa pedeapsa de 5 ani și 6 luni închisoare și 4 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen.
A privat pe inculpat de exercițiul drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen. în condițiile art. 71 C. pen.
În baza art. 350 alin. (1) C. proc. pen. a menținut dispoziția privind arestarea preventivă a inculpatului dispusă prin încheierea penală nr. 149/2005 a Tribunalului Hunedoara, cu începere de la data punerii în executare a mandatului de arestare preventivă nr. 101/2005 emis de Tribunalul Hunedoara.
În baza art. 19 alin. (1) din Legea nr. 678/2001 raportat la art. 118 alin. (1) lit. e) C. pen. s-a confiscat suma de 3.000 de euro și a fost obligat inculpatul M.A. la plata către stat a acestei sume sau a echivalentului în lei la data efectuării plății la cursul oficial al B.N.R.
În baza art. 14, art. 346 C. proc. pen. și art. 998 C. civ. a obligat pe inculpatul M.A. la câte 1.000 euro cu titlu de daune morale sau echivalentul în lei la data efectuării plății la cursul oficial al BNR către părțile civile S.A.M. și D.M.A. și a respins în rest, pretențiile civile formulate de partea civilă S.A.M.
S-a constatat că părțile vătămate M.L.C., B.M.L. și B.O.M. nu s-au constituit părți civile în cauză.
Inculpatul a fost obligat la 750 lei cheltuieli judiciare către stat.
Onorariile cuvenite apărătorilor desemnați din oficiu, în sumă totală de 500 lei, s-a stabilit a fi plătite din fondul M.J.
Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut, în esență, că în perioada iulie – august 2005, inculpatul M.A., împreună cu C.M., le-a recrutat prin înșelăciune sau constrângere psihică pe părțile vătămate M.L.C., S.M.A., D.M.A., B.M.L. și B.O.M., după care, în luna septembrie 2005, le-a transportat în Spania, știind că acestea urmează să fie exploatate și vândute în vederea practicării prostituției.
Victimele au beneficiat de un tratament inuman la clubul din Torrelavega, fiind amenințate cu moartea și sechestrate în incinta localului.
Împotriva hotărârii a declarat apel inculpatul, prin avocat, criticând-o sub aspectul cuantumului pedepsei aplicate.
Curtea de Apel Alba Iulia, prin Decizia penală nr. 47/A din 27 mai 2008, a respins ca nefondat apelul inculpatului, dispunând obligarea acestuia la cheltuieli judiciare statului, în sumă de 250 lei, din care onorariul apărătorului din oficiu, în sumă de 100 lei se va avansa din fondurile M.J.
La data de 24 octombrie 2008, inculpatul M.A., deținut în arestul Direcției Generale a Poliției, a declarat apel peste termen împotriva sentinței penale nr. 94 din 12 martie 2008 a Tribunalului Hunedoara.
Curtea de Apel Alba Iulia, prin încheierea din 27 noiembrie 2008, la cererea inculpatului asistat de apărător ales, a recalificat calea de atac formulată ca fiind recurs peste termen declarat împotriva Deciziei penale nr. 47/A din 27 noiembrie 2008 și a trimis cauza Înaltei Curți de Casație și Justiție, spre soluționare.
Recurentul inculpat a invocat cazurile de casare prevăzute de art. 385
9
pct. 9, 21 și 14 C. proc. pen. și a solicitat, în principal, admiterea recursului declarat peste termen, casarea hotărârilor pronunțate și trimiterea cauzei spre rejudecare la instanța de fond.
S-a susținut că, deși parchetul a cunoscut faptul că a fost arestat în Spania în anul 2005, avându-se cunoștință de locul în care se află deținut, ca și de domiciliul inculpatului, nu s-au depus diligențe pentru citarea sa de către instanța de judecată căreia i s-a adus la cunoștință situația arătată.
Inculpatul nu a participat nici la judecata în fond, nici la cea din apel, nefiind legal citat.
La dosar nu există probe care să dovedească vinovăția sa și care să justifice condamnarea sa. Și în Spania a fost cercetat pentru aceeași faptă.
În subsidiar, a solicitat redozarea pedepsei aplicate, invocând situația coinculpatului C.M. care a fost condamnat pentru săvârșirea aceleiași infracțiuni la pedeapsa de 2 ani închisoare, și acest inculpat fiind recidivist.
Cu privire la declararea recursului, s-a arătat că acesta a fost depus în intervalul de 10 zile de la arestare.
Examinând recursul, Înalta Curte de Casație și Justiție constată că acesta este fondat pentru motivele ce se vor arăta în continuare.
Inculpatul M.A. a fost încarcerat în Spania și deținut în Centrul Penitenciar Madrid V de la 14 august 2008 până la 17 octombrie 2008 (fila 54 Dosarul nr. 1583/57/2008 al Înaltei Curți de Casație și Justiție), fiind expulzat în România. Arestarea sa s-a făcut în baza mandatului de executare a pedepsei dispuse de Tribunalul Hunedoara, prin sentința penală nr. 94/2008 și a ordinului european de reținere și predare emis de aceeași instanță.
Recursul a fost declarat pe data de 24 octombrie 2008 (fila 3 dosarul Curții de Apel, Alba Iulia nr. 1583/57/2008).
Inculpatul nu a fost prezent la judecarea cauzei în apel.
Înalta Curte constată că în cauză sunt îndeplinite cerințele art. 385
4
alin. (2) raportat la art. 365 C. proc. pen., recursul fiind declarat peste termen.
Inculpatul M.A. nu a fost prezent la nici un termen de judecată, atât la judecarea cauzei în fond, cât și în calea de atac a apelului pe care a declarat-o avocatul său.
La termenul de judecată din data de 15 aprilie 2008, reprezentantul parchetului a învederat că inculpatul a fost arestat o perioadă de timp în Spania, pe numele său fiind emis și un mandat european de arestare (f. 14 Dosar 4007/97/2007 al Curții de Apel Alba Iulia).
Informația privind localizarea inculpatului în Spania a fost confirmată de Biroul Național Interpol (f. 42 dosar), care a precizat că M.A. este urmărit internațional în baza mandatului de arestare preventivă și a mandatului european de arestare emise de Tribunalul Hunedoara.
Deși inculpatul este stabilit în Spania din anul 2005, fiind înscris în registrul de locuitori al Primăriei din Mendavia, având afaceri judiciare la Judecătoria din Torrelavega, iar parchetul a avut și a comunicat informațiile despre șederea acestuia în Spania, astfel cum s-a arătat mai sus, procedura de citare a inculpatului s-a realizat de către instanță doar la domiciliul său din localitatea O., precum și la sediile consiliilor locale din Orăștie, Geoagiu și Deva.
În acest fel, inculpatul a fost lipsit de dreptul la apărare, nefiind în măsură să-și prezinte propriul punct de vedere cu privire la acuzațiile care i se aduc și neputând să își formuleze apărările potrivit cu dovezile care au fost administrate în cauză, în cadrul unui proces echitabil.
Aceste apărări trebuie verificate de instanța de fond cu citarea legală a inculpatului, dându-i-se acestuia posibilitatea de a fi audiat și, în condiții de contradictorialitate, să își formuleze cererile și să își propună probele pe care le consideră necesare, potrivit poziției sale procesuale.
Constatând că în cauză au fost încălcare prevederile referitoare la legala citare a inculpatului și respectarea dreptului la apărare, Înalta Curte va admite recursul declarat peste termen de inculpat și va casa hotărârile pronunțate, având în vedere cazul de casare prevăzut de art. 385
9
pct. 2 C. proc. pen. și dispozițiile art. 6 C.E.D.O. și art. 385
15
pct. 2 lit. c) C. proc. pen.
Cauza va fi trimisă spre rejudecare Tribunalului Hunedoara.
În baza art. 385
17
alin. (4), art. 383 alin. (2) și art. 350 C. proc. pen., Înalta Curte va menține starea de arest a inculpatului M.(fost B.)A..
Conform art. 189 și art. 192 alin. (3) C. proc. pen., onorariul apărătorului din oficiu pentru asistența juridică a intimatelor părți vătămate, se va plăti din fondul M.J.L.C.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite recursul declarat peste termen de inculpatul M.(fost B.)A. împotriva Deciziei penale nr. 47/A din 27 mai 2008 a Curții de Apel Alba Iulia.
Casează decizia penală atacată și sentința penală nr. 94 din 12 martie 2008 a Tribunalului Hunedoara și trimite cauza spre rejudecare la același tribunal.
Menține starea de arest a inculpatului M.(fost B.)A.
Onorariul de avocat pentru apărarea din oficiu a intimatelor părți vătămate M.L.C., B.M.L. și B.O.M., în sumă de 300 lei, se va plăti din fondul M.J.L.C.
Definitivă.
Pronunțată, în ședință publică, azi 31 martie 2009.