ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2100/2009

Asupra recursului de față În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința penală nr. 153 din 12 februarie 2009, Tribunalul București, secția a ll-a penală, a condamnat pe inculpata M.l., la 10 ani închisoare și 5 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a ll-a și lit. b) C. pen., pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 174 C. pen., cu aplicarea art. 71 – art. 64 lit. a) teza a ll-a și lit. b) C. pen. Totodată, a fost menținută starea de arest a inculpatei și s-a dedus, din pedeapsa aplicată, durata reținerii și a arestării preventive, de la 1 mai 2008 la zi. S-a luat act că moștenitorii victimei nu s-au constituit părți civile în procesul penal.

În baza art. 118 alin. (1) lit. b) C. pen., s-a dispus confiscarea cuțitului folosit la săvârșirea infracțiunii. În esență, s-au reținut următoarele: La data de 1mai 2008, pe fondul unui conflict generat de consumul de băuturi alcoolice, inculpata M.l. a aplicat o lovitură de cuțit în partea stângă a abdomenului concubinului său, M.E., cauzându-i decesul. Curtea de Apel București, secția I penală, prin decizia penală nr. 73/ A din 27 martie 2009, a respins, ca nefondat, apelul declarat de inculpata M.l. împotriva sentinței instanței de fond. Totodată, a fost menținută starea de arest a inculpatei și s-a dedus, din pedeapsa aplicată acesteia, durata reținerii și a arestării preventive, de la 1 mai 2008 la zi.

Prin recursul declarat, inculpata a solicitat casarea hotărârii atacate în temeiul art. 385 9 pct. 14 C. proc. pen. și reducerea pedepsei aplicate, ca urmare a acordării unei mai mari eficiente împrejurărilor concrete de săvârșire a faptei și circumstanțelor personale. Recursul nu este fondat. Din examinarea lucrărilor dosarului, rezultă că instanțele au reținut corect fapta și vinovăția inculpatei, i-au dat o încadrare juridică corespunzătoare dispozițiilor legale și au individualizat în mod just pedeapsa aplicată. În raport de gradul ridicat de pericol social al faptei săvârșite, reflectat de modul în care inculpata a conceput și realizat omorul asupra concubinului său, precum și de datele ce caracterizează persoana acesteia, rezultă că instanțele au individualizat în mod just pedeapsa aplicată, acordând eficiență criteriilor prevăzute de art. 72 C. pen.

și i-au aplicat o pedeapsă al cărei cuantum a fost orientat la minimul special prevăzut de lege. La individualizarea pedepsei aplicate inculpatei, instanțele au avut în vedere gravitatea concretă a infracțiunii de omor, și circumstanțele personale ale acesteia (cunoscută ca fiind o consumatoare de băuturi alcoolice, stare în care avea un comportament agresiv, așa cum rezultă din declarațiile martorilor A.V. și N.G. date în fața instanței de fond), în raport de care au apreciat în mod corect că nu pot fi valorificate ca circumstanțe atenuante în favoarea inculpatei. Neexistând nici alte temeiuri de casare care pot fi luate în considerare din oficiu, urmează ca recursul inculpatei M.l. să fie respins, ca nefondat, cu obligarea acesteia la plata cheltuielilor judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN

NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge, ca nefondat, recursul declarat de recurenta inculpată M.l. împotriva deciziei penale nr. 73/ A din 27 martie 2009 a Curții de Apel București, secția I penală. Deduce din pedeapsa aplicată recurentei inculpate, durata reținerii și a arestării preventive de la 1 mai 2008 la 4 iunie 2009. Obligă recurenta inculpată la plata sumei de 400 lei cu titlul de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 200 lei, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției. Definitivă. Pronunțată în ședință publică, azi 4 iunie 2009.