ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 232/2009

Asupra recursului de față: Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Reclamanta SC D.P. SRL București a chemat în judecată pe pârâta SC C.N.D.P.I.R. SA București solicitând rezoluțiunea contractului de vânzare-cumpărare cu privire la plata video, restituirea prețului achitat de cumpărător pentru bunul achiziționat în sumă de 4958,68 lei (Ron) actualizată cu indicele inflației și plata daunelor morale în valoare de 1.000,00 lei ca urmare a neîndeplinirii în mod corespunzător a obligației contractuale. Prin sentința nr. 2190 din 29 martie 2007, Judecătoria sectorului 6 București a declinat competența de soluționare a cauzei, în favoarea Tribunalului București, având în vedere capătul principal de cerere neevaluabil în bani, având ca obiect rezoluțiunea contractului de vânzare-cumpărare.

Tribunalul București prin sentința civilă nr. 11258 din 11 octombrie 2007 a admis capătul 1 de cerere și a dispus rezoluțiunea contractului încheiat între părți, a admis excepția inadmisibilității și a respins capătul de cerere având ca obiect pretenții, ca inadmisibil. Instanța a reținut că nu s-a îndeplinit concilierea directă prevăzută de art. 720 1 C. proc. civ., pentru capătul de cerere având ca obiect pretenții constând în restituirea prețului contractului, astfel că a fost respins acest capăt de cerere, ca inadmisibil. S-a reținut cu privire la cererea de rezoluțiune că reclamanta a achiziționat de la pârâtă mai multe produse, asamblate într-un sistem de calcul printre care și o placă video nouă, la data de 7 septembrie 2006, după mai puțin de 6 luni de utilizare aceasta defectându-se, în condițiile în care garanția a fost asigurată potrivit certificatului de garanție pentru o perioadă de 5 ani, durată medie de utilizare a produselor.

Vânzătorul a asigurat cumpărătorului remedierea deficiențelor produselor noi, nefiind inclusă nici o precizare în certificatul de garanție privind situația în care produsul nu poate fi remediat. Reclamanta a achiziționat un produs nou cu o durată medie de utilizare în regim normal de 5 ani, pe care nu l-a mai putut utiliza după nici 6 luni de funcționare și care nu a fost reparat. Întrucât produsul era asamblat într-un sistem de calcul, componențele achiziționate fiind utilizate împreună, pârâta nu și-a respectat obligația de garanție a funcționării produsului livrat pe perioada medie de utilizare. Reclamantei, care a achiziționat un produs nou, i se cuvenea fie repararea acestuia, fie, în cazul în care repararea nu mai era posibilă, acordarea unui produs similar nou, ceea ce era o executare corespunzătoare a obligațiilor asumate de pârâtă prin contract.

Având în vedere neexecutarea de către pârâtă a obligațiilor asumate prin contract, s-a dispus rezoluțiunea contractului. Pârâta a formulat apel împotriva sentinței nr. 11258 din 11 octombrie 2007 a Tribunalului București, criticile vizând netemeinicia sentinței atacate sub aspectul rezoluțiunii contractului de vânzare-cumpărare. În motivarea apelului, pârâta susține că motivarea instanței că în certificatul de garanție nu este inclusă nici o precizare privind situația în care produsul nu poate fi remediat și că înlocuirea produsului nu este prevăzută ca modalitate de reparare a prejudiciului cauzat prin defectarea produsului achiziționat, este greșită în raport de faptul că reclamanta nu avea calitatea de consumator și prin urmare nu i se aplică O.G.

nr. 21/1992. Se mai susține că legea nu distinge între produse noi și produse utilizate în cazul obligației de înlocuire, reclamanta neavând temei legal sau contractual pentru a solicita înlocuirea componentei cu un produs tot nou și că nu poate fi reținută o cauză de neexecutare a vreunei obligații asumate. Prin decizia nr. 70 din 21 februarie 2008, Curtea de Apel București, secția a V-a comercială, a respins apelul ca nefondat. Pentru a hotărî astfel, instanța a reținut că în mod corect instanța de fond a constatat că pârâta nu și-a îndeplinit în totalitate obligațiile contractuale, neexecutarea parțială a obligațiilor fiindu-i imputabilă acesteia, situație ce atrage rezoluțiunea contractului.

Bunul vândut îl reprezenta un ansamblu de componente ce se utilizează împreună, astfel că obligația de garanție a funcționării privește întregul produs livrat. Din interpretarea clauzei de garanție, rezultă că pârâta avea obligația de a înlocui componenta (placa video) cu un produs cel puțin egal din punct de vedere al parametrilor tehnico-calitativi cu produsul înlocuit. Cum componenta înlocuită era utilizată, rezultă că pârâta nu și-a executat parțial obligația ce îi revenea și prin urmare executarea necorespunzătoare îi este imputabilă, ceea ce atrage rezoluțiunea contractului. Împotriva deciziei instanței de apel, a declarat recurs pârâta, susținând în temeiul art. 304 pct. 8 și 9 C. proc.

civ. casarea deciziei și rejudecarea cauzei în fond. În motivarea recursului, recurenta a susținut că și-a îndeplinit întocmai obligația de garanție asigurând reparația produsului prin înlocuirea componentei defecte cu una funcțională similară și că potrivit certificatului de garanție, pârâta nu s-a obligat să înlocuiască componentele defecte cu unele noi, ci s-a obligat să asigure funcționarea produsului achiziționat pe durata perioadei de garanție. În această situație, rezoluțiunea contractului nu este întemeiată, greșit s-a reținut că s-a înlocuit componenta defectă cu o altă componentă, tot defectă și nu cu o componentă nouă. Recursul este nefondat. Instanța de fond precum și instanța de apel, corect au reținut că pârâta nu și-a îndeplinit obligațiile asumate prin contractul de vânzare-cumpărare.

Recurenta a înlocuit o componentă defectă cu o componentă funcțională dar utilizată deja, care nu poate avea parametri tehnico-calitativi la nivelul unei componente noi și care a funcționat doar cinci luni. Ca atare, SC C.N.D.P.I.R. SA nu și-a executat în perioada de garanție obligațiile contractuale din certificatul de garanție, care prevede înlocuirea unei componente defecte ireparabil cu o componentă similară cu parametri tehnico-calitativi superiori. Cumpărătorul a solicitat rezoluțiunea contractului pentru neîndeplinirea întocmai a obligațiilor asumate de către vânzător, de înlocuire a componentei defecte, cu o componentă nouă. Criticile formulate de recurentă nu se încadrează în motivele de nelegalitate prevăzute de art. 304 pct. 8 și 9 C. proc.

civ., astfel că, recursul fiind nefondat urmează a fi respins, în temeiul art. 312 alin. (1) C. proc. civ.

PENTRU ACESTE

MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge recursul declarat de pârâta SC C.N.D.P.I.R. SA București împotriva deciziei nr. 70 din 21 februarie 2008 a Curții de Apel București, secția a V-a comercială, ca nefondat. Irevocabilă. Pronunțata în ședință publică, astăzi 29 ianuarie 2009.