ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 12.06.2008

ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2422/2008

HOTĂRÂRE
12.06.2008
CAMERĂ
contencios
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2422/2008 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2008)

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor

din dosar, constată următoarele:

Prin acțiunea înregistrată la 19 martie 2007,

reclamanta SIF O. SA a solicitat, în contradictoriu cu pârâta C.N.V.M.,

anularea Ordonanței C.N.V.M. nr. 128 din 7 februarie 2007 și a Deciziei nr. 346

din 13 martie 2007 prin care a fost respinsă contestația formulată împotriva

ordonanței.

Reclamanta a arătat că

ordonanța, prin care s-a solicitat convocarea Adunării Generale a Acționarilor

(A.G.A.) care să treacă pe ordinea de zi punerea în discuție a oportunității

menținerii d-lui D.S. în funcțiile deținute în cadrul SIF O. SA, nu este

motivată în drept.

Pe de altă parte, s-a arătat

că problema care s-a solicitat a se înscrie pe ordinea de zi nu este de

competența A.G.A.

Curtea de Apel București, secția

a VIII-a contencios administrativ și fiscal, prin sentința civilă nr. 1910 din

2 iulie 2007, a respins acțiunea ca neîntemeiată.

Pentru a se pronunța astfel,

instanța a reținut că ordonanța atacată este motivată în drept, pârâta indicând

dispozițiile actelor normative în temeiul cărora a fost emisă, atât

dispozițiile Legii nr. 297/2007, cât și cele ale Statutului C.N.V.M. și ale

Regulamentului C.N.V.M. nr. 15/2004.

S-a reținut, de asemenea, că

problema ridicată prin emiterea ordonanței nu este cea a vinovăției, respectiv

dacă dl. D.S. se face sau nu vinovat de săvârșirea faptelor pentru care a fost

trimis în judecată ci, dacă mai este îndeplinită condiția bunei reputații în

aceste condiții.

Or, s-a reținut că, asupra

acestui aspect este chemată să se pronunțe A.G.A. care, potrivit Legii nr. 3/1990,

alege și revocă membrii Consiliului de Administrație.

Împotriva acestei sentințe a

declarat recurs reclamanta SIF O. SA.

Cererea de recurs a fost

întemeiată în drept pe dispozițiile art. 3041 C. proc. civ., iar în motivarea

ei s-a subliniat că instanța de fond a reținut în mod simplist că în temeiul

Legii nr. 297/2004 C.N.V.M. poate să dispună convocarea A.G.A. de la SIF O. SA,

fără a observa că în realitatea Ordonanța nr. 128/2007 emisă de C.N.V.M. nu are

suport legal, neexistând niciun text legal din care să rezulte că în situația

trimiterii în instanță a unui dosar penal trebuie puse în discuția A.G.A. cele

solicitate prin amintita ordonanță.

În opinia recurentei analiza

bunei reputații este doar de competența C.N.V.M. la momentul emiterii avizului

pentru exercitarea funcțiilor de administrator și conducător efectiv, iar nu

competența A.G.A., astfel că în situația în care din corespondența cu Parchetul

intimata ar fi observat că s-au schimbat datele existente la momentul emiterii

avizului dat în favoarea lui D.S., avea posibilitatea de a revizui acel aviz,

conform principiului simetriei în drept.

De altfel, noțiunea de „bună

reputație” nu este definită prin reglementări clare, așa încât această condiție

nu ar putea fi analizată nici măcar de către C.N.V.M., iar în argumentarea

acestui punct de vedere s-a arătat că abia în prezent există în lucru un

proiect de Instrucțiune privind evaluarea condiției de bună reputație pentru

persoanele din conducerea unei entități autorizate, reglementate și supravegheate

de C.N.V.M.

Examinând cauza prin prisma

criticilor enunțate deja și din perspectiva dispozițiilor legale incidente

precum și a probatoriului administrat, Înalta Curte de Casație și Justiție

reține că nu există motive pentru casarea sau modificarea sentinței recurate.

Judecătorul fondului a

verificat toate susținerile în baza cărora reclamanta SIF O. SA a cerut

anularea Ordonanței C.N.V.M. nr. 128 din 7 februarie 2007 și a Deciziei nr. 346

din 13 martie 2007 prin care C.N.V.M. a respins contestația formulată împotriva

celui dintâi act.

Departe de a fi simplistă,

argumentarea soluției de respingere a acțiunii cu care a fost învestită, reține

în esență, că:

- Ordonanța din 7 februarie

2007 este motivată în drept, fiind invocate dispozițiile art. 2 alin. (5) lit.

b) din Legea nr. 297/2004 privind piața de capital, art. 18 alin. (1) din

Regulamentul C.N.V.M. nr. 15/2004 și Statutul C.N.V.M.;

- asupra îndeplinirii

condiției bunei reputații și asupra oportunității menținerii în funcțiile

deținute de D.S. în cadrul SIF O. SA este chemată să se pronunțe A.G.A.,

potrivit Legii nr. 31/1990, problema ridicată prin emiterea ordonanței

contestate nefiind nicidecum cea privind eventuala vinovăție în săvârșirea

faptelor pentru care a fost trimis în judecată acesta;

- adresa Parchetului de pe

lângă Înalta Curte de Casație și Justiție (înregistrată la C.N.V.M. în 26

noiembrie 2006) atestă în mod incontestabil faptul trimiterii în judecată prin

rechizitoriul D.N.A., secția de combatere a infracțiunilor de corupție, dat în

dosarul penal nr. 61/P/2002 a Președintelui/Directorului General al SIF O. SA,

în raport de care pârâta a apreciat posibilitatea producerii unui prejudiciu de

imagine pentru reclamantă, solicitând convocarea A.G.A. pentru a decide asupra

menținerii în funcțiile deținute a celui trimis în judecată.

În mod corect și evident,

concluzia instanței de fond a fost aceea că prin actele contestate nu s-a adus

reclamantei nicio vătămare în sensul art. 1 din Legea contenciosului

administrativ.

Criticile legate de lipsa

unei definiții legale a sintagmei „bună reputație” și de imposibilitatea

pronunțării asupra acestui aspect atât de către A.G.A. cât și de C.N.V.M.,

potrivit opiniei recurentei, printr-o eventuală retragere a avizului dat

inițial pentru funcțiile de Președinte și Director General, vor fi înlăturate

ca fiind neadecvate în cadrul procesual deja fixat prin chiar sesizarea

instanței de contencios administrativ.

Ca urmare, în raport de cele

expuse, în temeiul art. 312 C. proc. civ. și art. 20 din Legea nr. 554/2004,

modificată, recursul va fi respins ca nefondat.

Respinge recursul declarat

de reclamanta SIF O. SA împotriva sentinței civile nr. 1910 din 2 iulie 2007 a

Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal,

ca nefondat.

Irevocabilă.

Pronunțată, în ședință

publică, astăzi 12 iunie 2008.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2008-12-17
0,94
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4788/2008
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin acțiunea formulată la 26 iulie 2008, reclamanta D.A. a chemat în judecată C.S.A. România, solicitând anularea deciziei emisă de aceasta cu nr. 400 di
ÎCCJ 2007-09-19
0,94
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3428/2007
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin cererea, înregistrată la Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, la 21 martie 2007, SC F.I.C. SRL Ploiești, a d
ÎCCJ 2008-02-20
0,94
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 665/2008
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin acțiunea formulată la 3 martie 2006 reclamanta SC S.I.F.M. SA a solicitat în contradictoriu cu C.N.V.M. și SC P. SA, anularea hotărârii A.G.A. nr. 3
ÎCCJ 2008-12-16
0,94
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4778/2008
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin plângerea formulată la data de 26 iulie 2007, precizată ulterior, I.D. a solicitat anularea deciziei nr. 401 din 15 iunie 2007, emisă de președintele
ÎCCJ 2010-03-05
0,94
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 908/2010
Asupra recursului de față: Din examinarea lucrărilor din dosar constată următoarele: Prin acțiunea înregistrată pe rolul Tribunalului București, reclamanta SC L.I.E. SRL București a chemat în judecată pe pârâta SC A.S.M.V. I. SRL București
Sursă