ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3428/2007

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor

din dosar, constată următoarele:

Prin cererea, înregistrată la Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, la 21 martie

2007, SC F.I.C. SRL Ploiești, a declarat recurs împotriva sentinței civile nr. 2

din 8 ianuarie 2007 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VIII-a

contencios administrativ și fiscal, solicitând casarea hotărârii atacate.

În motivarea recursului s-a

susținut că, în cauză sunt incidente dispozițiile art. 304 pct. 7 C. proc. civ., în sensul că hotărârea nu cuprinde motivele pe care se sprijină, cuprinde motive contradictorii

și străine de natura pricinii. Se precizează că hotărârea nu cuprinde motivele

pentru care contestația recurentei - reclamante a fost respinsă, că Instanța de

Fond nu face nici o apreciere cu privire la susținerile reclamantei că,

respectiv C.N.V.M. nu a atacat încheierea nr. 84 din 17 ianuarie 2005, prin

care s-a admis cererea de înregistrare formulată de societate privind domeniul

principal de activitate.

Se mai susține că prin

menținerea Ordonanței nr. 712/2005, Curtea de Apel București pune recurenta

într-o situație nefavorabilă, făcând-o pe ea responsabilă iar nu statul, deși

ea nu are nici o culpă.

Din actele cauzei Înalta

Curte de Casație și Justiție constată că prin sentința nr. 2 din 8 ianuarie

2007, Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și

fiscal, a respins ca neîntemeiată acțiunea formulată de reclamanta C.N.V.M.

Instanța de Fond a reținut

că prin Decizia nr. 613 din 3 martie 2006 C.N.V.M. a respins contestația reclamantei - recurente în exercitarea atribuțiilor sale stabilite prin Legea nr. 297/2004,

unul din obiective vizând asigurarea protecției operatorilor și investitorilor împotriva

practicilor neloiale, abuzive și frauduloase precum și prevenirea manipulării

pieței a fraudei și asigurarea integrării piețelor reglementate.

Instanța de Fond a constatat

din examinarea obiectului de activitate al reclamantei, având în vedere și

serviciile oferite de investiții imobiliare, consultanță imobiliară și tranzacții

imobiliare, că obiectul principal de activitate nu corespunde numelui comercial

ales, încălcând prevederile Legii nr. 297/2004 privind piața de capital.

S-a concluzionat că întrucât

reclamanta utilizează în denumirea sa o noțiune definită special de lege și

care necesită în mod obligatoriu autorizarea de către C.N.V.M. și că în fapt

reclamanta neîncadrându-se și nici nu dorește să se încadreze în categoria entităților

reglementate de C.N.V.M., mențiunea sintagmei „fond de investiții” în denumirea

societății nu se motivează deci Ordonanța C.N.V.M. nr. 712/2005 este egală și

temeinică.

Verificându-se actele cauzei,

în raport de motivele de recurs formulate Înalta Curte de Casație și Justiție constată

că hotărârea Instanței de Fond este legală și temeinică astfel încât recursul

declarat va fi respins conform art. 312 C. proc. civ.

Reclamanta SC F.I.C. SRL

Ploiești a solicitat Instanței să dispună anularea Deciziei nr. 613 din 3 martie

2006 și a Ordonanței nr. 712 din 21 decembrie 2005 a C.N.V.M și să se mențină sintagma „fond de investiții” în cadrul denumirii sale.

Reclamanta - recurentă în

cauză a precizat că, prin art. 1 din Decizia nr. 712/2005 C.N.V.M. a dispus în

sarcina societății ca în termen de 60 de zile să facă demersurile necesare în

scopul modificării denumirii societății respectiv a eliminării sintagmei „fond

de investiții” și să transmită dovada în acest sens.

Așa cum rezultă din

cuprinsul sentinței atacate cu recurs aceasta este motivată, Instanța de Fond

făcând verificări cu privire la obiectul de activitate al recurentei - reclamante

și constatând că măsura dispusă de C.N.V.M este nu numai în limita competenței

materiale a acesteia dar este și justificată.

Recurenta - reclamanta,

utilizează în denumirea sa o noțiune definită special de Legea nr. 297/2004 și

care necesită în mod obligatoriu autorizarea de către C.N.V.M., autorizare pe

care recurenta nu a solicitat-o, ceea ce contravine prevederilor Legii nr. 297/2004,

privind piața de capital, art. 2, alin. (1), pct. 7, pct. 11 și art. 2 alin. (7).

Împrejurarea că reclamanta,

în momentul autorizării societății la O.R.C. lângă Tribunalul Prahova, avea în denumirea

societății sintagma ce se cere a fi înlăturată nu are relevanță în cauză, față

de atribuțiile C.N.V.M privind art. 2 alin. (7) din Legea nr. 297/2004.

Hotărârea Instanței de Fond

este nu numai motivată, dar nu conține motive contradictorii sau străine de

pricină.

Așa fiind constându-se că

hotărârea Instanței de Fond este legală și temeinică, actul atacat fiind legal

recursul declarat va fi respins ca neîntemeiat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat

de SC F.I.C. SRL Ploiești împotriva sentinței civile nr. 2 din 8 ianuarie 2007 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 19 septembrie 2007.