ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1849/2008
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1849/2008 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2008)
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor
din dosar, constată următoarele:
Prin sentința nr. 110 din 5 iulie 2007, Curtea
de Apel Ploiești, secția comercială, contencios administrativ și fiscal, a respins
excepția autorității de lucru judecat invocată de pârâtul Ministerul Internelor
și Reformei Administrative, a admis excepția lipsei calității procesuale pasive
față de SC C. SA și SC P. SA și a respins acțiunea față de acestea ca fiind introdusă
împotriva unor persoane fără calitate procesuală pasivă. A respins ca nefondată
acțiunea în contencios administrativ a reclamantei Societatea Agricolă I.
Pentru a hotărî astfel
a reținut următoarele:
Având în vedere obiectul
și temeiul juridic al acțiunii, instanța a constatat că excepția de autoritate de
lucru judecat invocată de către pârâtul Ministerul Internelor și Reformei Administrative,
este nefondată, în cauză nefiind incidente dispozițiile art. 1201 C. civ. raportat
la art. 166 C. proc. civ., motiv pentru care aceasta a fost respinsă.
Pentru a exista lucru
judecat, din hotărârea pronunțată într-un proces anterior, potrivit art. 1201
C. civ. trebuie să rezulte tripla identitate cerută de acest text de persoane, obiect
și cauză. Este însă necesar ca prin hotărârea rămasă definitivă să se fi rezolvat
în fond procesul dintre părți.
În speță, prin sentința
civilă nr. 253/2006, irevocabilă, s-a respins acțiunea formulată de reclamantă,
dar fără să fie avut o judecată pe fondul cauzei, ci ca urmare a admiterii excepției
lipsei procedurii prealabilă invocată de Ministerul Administrației și Internelor.
În ceea ce privește excepția
invocată de către SC C. SA Ploiești, instanța de fond a constatat că aceasta este
întemeiată, fiind admisă, deoarece acțiunile și cererile având ca obiect Legea
nr. 554/2004 sau nr. 544/2001 (temei invocat inițial de către reclamant) pot fi
îndreptate numai împotriva instituțiilor publice, categorie din care pârâta nu face
parte.
Aceeași excepție a fost
pusă în discuția părților de către instanță, din oficiu, și cu privire la pârâta
SC P. SA, fiind admisă pentru aceleași considerente.
Cu privire la fondul cauzei
s-a reținut că acțiunea îndreptată împotriva celorlalte pârâte, așa cum a fost precizată
atât prin cererea aflată la dosarul de fond, cât și în fața Curții de Apel Ploiești
la termenul de soluționarea cauzei, este nefondată.
Prin acțiunea de față
reclamantul a solicitat în principiu obligarea pârâților - instituții publice, să-i
soluționeze în termen legal cererile adresate acestora, să fie anulate unele răspunsuri
pe care le consideră ilegale, să fie soluționate unele plângeri penale și desecretizate
o serie de documente.
Cum cererea reclamantului
a fost întemeiată pe dispozițiile Legii nr. 554/2004, potrivit art. 1 din acest
act normativ - persoana vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim
de o autoritate publică printr-un act administrativ sau prin nesoluționarea în termenul
legal al unei cereri este îndreptățită să obțină recunoașterea dreptului pretins
sau al interesului legitim, anularea actului și repararea pagubei.
În cauză însă, din actele
depuse la dosar, rezultă că reclamantului nu i s-au încălcat drepturi sau interese
legitime care să justifice admiterea acțiunii.
Aceasta cu atât mai mult
cu cât instituțiile publice pârâte au răspuns permanent solicitărilor sale, așa
cum rezultă din adresele depuse la dosar.
Prin încheierea de ședință
din 27 septembrie 2007, Curtea de Apel Ploiești a respins ca nefondată cererea de
îndreptare a erorii materiale strecurată în dispozitivul sentinței nr. 110 din
5 iulie 2007, formulată de reclamanta Societatea Agricolă I., reținând că erorile
invocate de reclamantă nu se regăsesc în prevederile art. 281 C. proc. civ.
Împotriva acestor hotărâri
a declarat recurs Societatea Agricolă I.
Prealabil exercitării
controlului judiciar asupra soluției instanței de fond, Înalta Curte constată că
recursul este nemotivat.
Deși sentința nr. 110
din 18 septembrie 2006 pronunțată de Curtea de Apel Ploiești, secția comercială,
contencios administrativ, a fost comunicată recurentei la data de 3 octombrie 2007,
recurenta a declarat recurs la această sentință, fiind înregistrat la data de 3
august 2007, iar recursul împotriva încheierii de ședință din 27 septembrie 2007
a fost declarat la 23 octombrie 2007, dar nu au fost motivate așa cum prevăd dispozițiile
art. 303 alin. (1) și (2) C. proc. civ.
Nulitatea este o sancțiune
procedurală care intervine în cazul actului de procedură are nu îndeplinește condițiile
prevăzute de lege pentru validitatea lui. Prin urmare, Înalta Curte, constatând
că nu au fost respectate dispozițiile procedurale privind motivarea recursurilor
și pe cale de consecință va aplica sancțiunea prevăzută de art. 306 C. proc.
civ. și anume aceea a nulității recursului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Constată nul recursul
declarat de Societatea Agricolă I. împotriva sentinței nr. 110 din 5 iulie 2007
a Curții de Apel Ploiești, secția comercială, contencios administrativ și fiscal,
precum și a Încheierii de ședință din camera de consiliu din 27 septembrie 2007
a aceleiași instanțe.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință
publică, astăzi 13 mai 2008.