ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1304/2009

Asupra recursului de față; În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: I. Prin sentința penală nr. 1527 din 19 decembrie 2008 a Tribunalului București, secția a II-a penală, î n baza art. 2 alin. (1) teza 10 și alin. (2) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 37 lit. a) și art. 74 lit. c) – art. 76 lit. a) C. pen. și art. 80 C. pen., a condamnat pe inculpata M.D. În baza art. 65 C. pen., a interzis inculpatei exercitarea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a Il-a și lit. b C. pen., pe o durată de 3 ani după executarea pedepsei principale.

În baza art. 86 4 C. pen., a revocat suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei de 3 ani închisoare aplicată inculpatei prin sentința penală nr. 968 din 27 decembrie 2007 a Judecătoriei sectorului 2 București, în dosar nr. 1852/300/2007, definitivă prin neapelare la 14 decembrie 2007, pedeapsă pe care o adaugă la pedeapsa aplicată prin prezenta hotărâre, urmând ca în final, inculpata să execute pedeapsa rezultantă de 7 ani închisoare. A făcut aplicarea art. 71 – art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen. În baza art. 65 C. pen., a interzis inculpatei exercitarea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a Il-a și lit. b) C. pen., pe o durată de 3 ani după executarea pedepsei principale.

În baza art. 88 C. pen., a dedus din pedeapsa aplicată inculpatei durata arestării preventive de la 6 noiembrie 2008 la zi. În baza art. 350 C. proc. pen., a menținut starea de arest a inculpatei. A constatat că cantitatea de 0,09 grame heroină a fost consumată în procesul analizelor de laborator. În baza art. 191 C. proc. pen., a obligat pe inculpată la 700 lei cheltuieli judiciare către stat. Onorariul apărătorului din oficiu va fi avansat din fondul Ministerului Justiției. S-a reținut că, l a data de 07 octombrie 2008, numita C.G.D. a denunțat organelor de urmărire penală faptul că numitul N. se ocupă cu traficul de droguri, menționând în denunțul formulat că nu îi cunoaște numele, însă știe adresa sa, București, str. Lucăcești.

La data de 17 octombrie 2008, numitul C.A. s-a prezentat la sediul D.I.I.C.O.T. - Biroul Teritorial București pentru a face un denunț, în temeiul dispozițiile art. 16 din Legea nr. 143/2000. În denunțul formulat acesta arată că este consumator de heroină de aproximativ șase ani și de circa un an se aprovizionează cu heroină de la o persoană de sex masculin căreia i se spune N. și locuiește pe str. Lucăcești. Numitul N. are în jur de 25-26 ani, 1,70 m înălțime, constituție astenică, păr negru, tuns scurt, de etnie rromă. Denunțătorul a menționat că atunci când vrea să cumpere heroină se deplasează la locuința numitului N., îi înmânează suma de bani necesară, iar acesta îi remite dozele de heroină ia prețul de 50 lei doza.

Când numitul N. nu este acasă, denunțătorul cumpără în același mod heroină de la prietenul acestuia V. sau de la nepoata lui, R. Numitul V. este descris ca fiind o persoană de circa 30 de ani. 1,80 înălțime, constituție atletică, păr scurt, de etnie rromă. Denunțătorul a mai susținut în denunțul sau că heroina care este comercializată la adresa menționată mai sus îi aparține numitului N., acesta aprovizionându-se cu cantități de 15-20 grame heroină pe care o porționează în locuința sa și apoi o vinde cu suma de 50 lei doza de heroină, tranzacție efectuată personal de numitul N. sau prin intermediul numiților V. sau R. La data de 06 noiembrie 2008, organele de poliție din cadrul D.G.P.M.B. - Poliția Sector 6, împreună cu procurorul de caz, au procedat la consemnarea și marcarea criminalistica a sumei de 100 lei, bani ce urmau a fi folosiți pentru cumpărarea autorizată de droguri de la numiții V., N. și R. În jurul orelor 11,00 denunțătorul C.A.

l-a apelat telefonic pe V., însă i-a răspuns R., concubina lui I.V. și care i-a transmis că se pot întâlni în apropierea str. Măgura Odobești, unde ea locuiește fără forme legale, precizând că V. doarme. Denunțătorul C.A. a primit de la lucrătorii de poliție suma de 100 lei, marcată criminalistic anterior și sub permanenta supraveghere a polițiștilor s-a deplasat pe Calea Giulești spre strada Vizantea, unde a rămas în așteptare. În jurul orelor 11,30 pe str. Măgura Odobești și-a făcut apariția R., având semnalmentele menționate în denunț, cu părul roșcat prins în coc, îmbrăcată în pantaloni blue-jeans, geacă de culoare neagră și pulover alb. Aceasta s-a deplasat pe str. Măgura Odobești către str. Vizantea, unde s-a întâlnit cu denunțătorul C.A.

Cei doi au discutat aproximativ 2-3 minute, după care denunțătorul i-a dat 100 lei persoanei de sex feminin, acesta înmânându-i un obiect de dimensiune mică. După ce s-au despărțit denunțătorul s-a deplasat către mașina lucrătorilor de poliție și a predat acestora o punguță din celofan de culoare aibă, sigilată la un capăt prin ardere, ce conținea o substanță pulverulentă. Denunțătorului i-a fost efectuată din nou percheziție corporală. În același timp, organele de urmărire penală s-au apropiat de persoana de sex feminin menționată mai sus, și-au declinat calitatea si au procedat la identificarea acesteia, solicitând-i să prezinte bunurile aflate asupra sa în prezența martorului asistent T.P.G.

Astfel, s-a stabilit că persoana în cauză se numește M.D., iar asupra sa au fost găsite un telefon mobil marca Nokia de culoare albă și suma de 252 lei. S-a procedat la confruntarea seriilor bancnotelor și s-a constatat că o parte din acestea, adică bancnote ce formau suma de 100 lei aveau seriile corespunzătoare cu cele marcate criminalistic anterior de către lucrătorii de poliție. Numita M.D., întrebată de proveniența sumei de bani ce a fost găsită asupra sa, a declarat că îi aparține și că a primit cu puțin timp înainte sa fie oprită de lucrătorii de poliție suma de 100 lei de la un bărbat contra unei doze de heroină, urmând ca ulterior să îi mai aducă încă o doză de heroină. În aceeași zi, 06 noiembrie 2008, în jurul orelor 12,30, pe Calea Giulești, a fost depistai numitul I.V., persoană menționată în denunțul formulat de către numitul C.A.

Numitului I.V. i-a fost efectuată o percheziție corporală, ocazie cu care s-a constatat că nu deține asupra sa bunuri, obiecte, valori sau substanțe interzise Ia deținere conform legii. În continuare, numita M.D. a fost condusă de către organele de anchetă la sediul D.I.I.C.O.T. - Biroul Teritorial București, unde în prezența martorului asistent, punguța din plastic ce conținea o substanță pulverulentă a fost introdusă într-un plic tip MAI și sigilată cu sigiliul nr. 13416, pentru a 11 înaintată I.G.P.R. - D.A. - L.C.A.P.D. în vederea expertizării tehnico-științifice. Conform raportului de constatare tehnico-științifică nr. 858539 din 07 noiembrie 2008 a rezultat că proba înaintată în cauza privind pe numita M.D.

este constituită din 0,09 grame pulbere care conține heroina. De asemenea, s-a procedat la verificarea cu lampa cu ultraviolete a mâinilor numitei M.D., ocazie cu care pe mâinile acesteia s-au pus în evidență urme de substanță cu care banii fuseseră anterior capcanați criminalistei. Situația de fapt reținută mai sus a fost dovedită cu următoarele mijloace de probă: denunțurile formulate de C.D.G.

și C.A.; procese-verbale de verificări, investigații, constatare; procese-verbale de redare înregistrare audio; ordonanță de delegare; fișe de evidență a persoanelor; referat cu propunere de arestare preventivă; rezoluții de începere a urmăririi penale; proces-verbal de aducere la cunoștință a învinuirii și a dreptului la apărare; declarații inculpata; proces-verbal de prezentare a materialului de urmărire penală; ordonanță de punere în mișcare a acțiunii penale; ordonanță de reținere; raport de constatare tehnico-științifică; proces-verbal de predare/primire probe; delegație apărător; declarații martori; referat și autorizații de percheziție domiciliară; referat și autorizație de interceptare și înregistrare audio-video; încheiere dosar nr. 845/AI/2008, mandat de arestare; planșe foto; dovadă restituire bunuri.

Examinând actele și lucrările dosarului, instanța retine următoarele: Audiată fiind la termenul de judecată din 19 decembrie 2008, inculpata a recunoscut infracțiunea pusă pe seama sa, arătând că intr-adevăr, în data de 6 noiembrie 2008, a vândut numitului A. o doză de heroină, contra sumei de 50 lei, primind de la acesta din urmă o altă sumă de 50 lei, urmând să remită martorului-denunțător la o dată ulterioară o altă doză de heroină, doză pe care inculpata urma să o procure, recunoaștere care se coroborează cu celelalte mijloace de probă administrate în faza de urmărire penală și care în drept, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii prevăzută de art. 2 alin. (1) teza 10 și alin. (2) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen.

Având în vedere faptul că inculpata a recunoscut și regretat infracțiunea pusă pe seama sa, gradul de pericol social al acesteia, împrejurările și urmările săvârșirii infracțiunii, circumstanțele personale ale inculpatei (mamă a 3 copii minori pe care îi are în întreținere), antecedentele penale ale inculpatei, precum și celelalte criterii de individualizare prevăzute de art. 72 C. pen., instanța apreciază că scopul educativ și preventiv al sancțiunii ce urmează a fi aplicată poate fi atins printr-o pedeapsă sub minimul special prevăzut de lege (deci cu reținerea de circumstanțe atenuante) dar cu executare în regim de detenție. II.

Împotriva acestei sentințe penale, în termen legal, respectiv la data de 15 ianuarie 2009, a declarat apel inculpata M.D., criticând-o pentru netemeinicie, sub aspectul greșitei individualizări a pedepsei aplicate de către instanța de fond, al cărei cuantum îl consideră ca fiind mult prea mare în raport de circumstanțele sale personale, solicitând reducerea acesteia până la limita minimă permisă de lege, prin reținerea de largi circumstanțe atenuante în favoarea sa. Analizând actele și lucrările dosarului în raport de motivele astfel invocate, precum și din oficiu, conform dispozițiilor art. 371 alin. (2) C. proc.

pen., sub toate aspectele de fapt și de drept ale cauzei, Curtea constată că apelul inculpatei este nefondat, pentru considerentele ce se vor arăta în cele ce urmează: Mai întâi, Curtea constată din oficiu că instanța de fond a realizat o evaluare riguroasă și obiectivă a ansamblului probelor administrate în cauză, în cursul urmăririi penale și în faza cercetării judecătorești, determinând în mod judicios situația de fapt dedusă judecății și vinovăția inculpatei M.D., iar în raport cu elementele de fapt ce caracterizează activitatea infracțională a acesteia, a stabilit în mod corect încadrarea juridică a infracțiunii reținută în sarcina sa. Astfel, procedând la reevaluarea materialului probator existent în cauză, în virtutea caracterului devolutiv al apelului, consacrat prin dispozițiile art. 371 C. proc.

pen., întocmai ca și instanța de fond, Curtea constată că apelanta inculpată M.D. se face vinovată de aceea că la data de 06 noiembrie 2008 a vândut martorului denunțător C.A. o doză de heroină în greutate de 0 09 grame, contra sumei de 50 lei și totodată a mai primit de la acesta, încă 50 lei reprezentând contravaloarea unei alte doze de heroină pe care urma să i-o predea ulterior, activitate nefinalizată din cauza intervenției organelor de urmărire penală. Circumstanțele reale ale activității infracționale a inculpatei și vinovăția acesteia sunt ilustrate dincolo de orice îndoială rezonabilă prin coroborarea probelor certe de vinovăție administrate în cauză, respectiv denunțul formulat de martorul C.A.

prin care arată că își procură drogurile necesare consumului propriu de la un bărbat pe care-l cunoaște sub numele de N. și care locuiește pe str. Lucăcești, la prețul de 50 lei doza, iar când numitul N. nu este acasă, își cumpără heroină de la prietenul acestuia V. sau de la nepoata lui, R., identificată ulterior în persoana inculpatei M.D., precizând în amănunt semnalmentele acesteia, declarațiile martorului denunțător C.A. date în cursul urmăririi penale prin care descrie împrejurările și modalitatea în care la data de 06 noiembrie 2008 a plătit inculpatei M.D.

suma de 100 lei reprezentând contravaloarea a două doze de heroină, din care una i-a fost remisă pe loc, iar cealaltă urma a-i fi predată ulterior, procesul verbal întocmit la data de 06 noiembrie 2008 de către lucrătorii de poliție anume delegați în acest sens, cu privire la înserierea și capcanarea criminalistică a bancnotelor ce alcătuiau suma de 100 lei folosită a realizarea flagrantului, procesele verbale încheiate la aceeași dată, cu privire la percheziționarea corporală a martorului denunțător C.A., în prezența martorului asistent T.P.G., înainte și după realizarea flagrantului, procesul verbal din data de 06 noiembrie 2008 încheiat cu prilejul surprinderii în flagrant a activității infracționale a inculpatei, planșele fotografice realizate asupra bancnotelor folosite la realizarea flagrantului cu prilejul marcării criminalistice a acestora cu substanță fluorescentă latentă, înregistrările autorizate audio-video realizate în mediul ambiental în timpul desfășurării tranzacției cu heroină, raportul de constatare tehnico-științifică nr. 858539 din 07 noiembrie 2008 din care rezultă că proba supusă expertizării, conținea 0,09 grame heroină, fiind consumată integral în procesul analizelor de laborator, declarațiile martorului asistent T.P.G., date în cursul urmăririi penale, prin care înfățișează momentele esențiale ale realizării flagrantului,

confirmând aspectele reținute în procesele verbale încheiate cu acest prilej de către organele judiciare, precum și declarațiile inculpatei M.D., care atât în cursul urmăririi penale, cât și cu prilejul ascultării sale de către instanță, a recunoscut activitatea infracțională desfășurată în ziua de 06 noiembrie 2008 când a comercializat droguri de mare risc către denunțătorul C.A., declarațiile sale putând servi la stabilirea adevărului judiciar întrucât se coroborează cu restul probelor de vinovăție administrate în cauză, făcând astfel inoperantă prezumția relativă de nevinovăție recunoscută de lege în favoarea oricărei persoane cercetată penal. Așadar constatând că fapta care a format obiectul judecății există, aceasta constituie infracțiunea de trafic de droguri de mare risc prevăzută de art. 2 alin. (1) teza 10 și alin. (2) din Legea nr. 143/2000 și a fost săvârșită de inculpata M.D.

cu forma de vinovăție cerută de lege (intenția directă) și în stare de recidivă postcondamnatorie conform art. 37 lit. a) C. pen. (dat fiind faptul că a fost comisă înăuntrul termenului de încercare al suspendării sub supraveghere a executării pedepsei anterioare de 3 ani închisoare aplicată inculpatei prin sentința penală nr. 968 din 27 februarie 2007 a Judecătoriei Sectorului 2 București, pronunțată în dosarul nr. 1852/300/2007, definitivă prin neapelare la data de 14 decembrie 2007), Curtea validează ca fiind legală și temeinică soluția dispusă prin sentința apelată, de condamnare a inculpatei în conformitate cu prevederile art. 345 alin. (2) C. proc. pen.

În ceea ce privește individualizarea judiciară a pedepsei, aspect ce face obiectul criticilor inculpatei în prezentul apel, Curtea apreciază că instanța de fond a aplicat acesteia o pedeapsă în mod just individualizată, la stabilirea căreia a dat eficiență deplină tuturor criteriilor prevăzute de art. 72 C. pen. În acest sens, Curtea constată că la stabilirea concretă a cuantumului pedepsei aplicată inculpatei prin sentința apelată, 4 ani închisoare, instanța de fond a manifestat suficientă clementă, reținând în favoarea acesteia circumstanța atenuantă judiciară reglementată de art. 74 alin. (1) lit. c) C. pen., prin valorificarea corespunzătoare a conduitei sale procesuale, sinceră și cooperantă, ceea ce a condus ca efect al aplicării dispozițiile art. 76 alin. (1) lit. a C. pen., la coborârea pedepsei sub limita minimului special prevăzut în norma de încriminare (10 ani închisoare).

Pe de altă parte, Curtea consideră că pedeapsa sus-menționată este proporțională cu gradul concret de pericol social al infracțiunii săvârșite care se menține la un nivel ridicat, în raport cu împrejurările și modalitatea săvârșirii faptei (sub acest aspect fiind relevant faptul că potrivit declarațiilor martorului denunțător C.A., acesta și-a mai cumpărat și în alte rânduri dozele de heroină necesare consumului propriu de la inculpata M.D., ceea ce converge spre concluzia că activitatea infracțională dedusă judecății nu constituie o acțiune izolată și dezinteresată, o atare convingere cu privire la implicarea inculpatei în tranzacțiile ilicite cu substanțe interzise fiind întărită și de modul prompt în care aceasta a răspuns solicitării denunțătorului de a-i vinde heroină), precum și cu datele ce caracterizează persoana inculpatei, care nu are o ocupație din care să-și asigure pe căi licite mijloacele de existență, cu atât mai mult cu cât are și responsabilitatea creșterii și îngrijirii celor trei copii minori aflați în întreținerea sa și nu se află la primul conflict cu legea penală, ci dimpotrivă a mai fost anterior condamnată definitiv, la o pedeapsă rezultantă de 3 ani închisoare, pentru două infracțiuni de tentativă de înșelăciune, două infracțiuni de complicitate la fals în înscrisuri sub semnătură privată și două infracțiuni de uz de fals,

a cărei executare a fost suspendată condiționat sub supraveghere conform art. 86 1 și următoarele C. pen., pe durata unui termen de încercare de 5 ani, inculpata nesocotind cu bună știință obligațiile ce-i reveneau pe parcursul acestui termen de încercare cu privire la conduita sa față de ordinea de drept și de valorile sociale ocrotite de lege, ceea ce a atras în mod firesc revocarea beneficiului suspendării sub supraveghere acordat pentru condamnarea anterioară și realizarea cumulului aritmetic al pedepselor conform art. 86 4 C. pen.

În sfârșit, Curtea constată, că nu există motive pertinente pentru a justifica o coborâre mai semnificativă a cuantumului pedepsei aplicată inculpatei sub limita minimului special prevăzut de lege, iar atitudinea procesuală sinceră și cooperantă de care a dat dovadă inculpata în mod constant în cursul procesului penal nu este de natură a atrage o eficiență mai sporită a efectelor stipulate prin dispozițiile art. 76 C. pen., dat fiind faptul că această circumstanță atenuantă a fost reținută în concurs conform art. 80 C. pen., cu o cauză de agravare a pedepsei, respectiv cu starea de recidivă postcondamnatorie. În consecință, Curtea apreciază că pedeapsa aplicată inculpatei, a cărei durata a fost deja stabilită foarte aproape de limita minimă ce ar putea decurge din aplicarea dispozițiilor art. 76 alin. (1) lit. a) C. pen.

(de 3 ani închisoare), corespunde tuturor criteriilor legale de individualizare și este în măsură să asigure realizarea scopului său punitiv, dar și educativ-preventiv, astfel cum prevede art. 52 C. pen. Din oficiu, raportându-se la hotărârea pronunțată de C.E.D.O. în cauza H. contra Marea Britanie, Curtea constată ca fiind justificată interzicerea de către prima instanță, drept pedeapsă accesorie pe durata executării pedepsei principale și respectiv drept pedeapsă complementară, pe o perioadă de 3 ani după executarea pedepsei închisorii, a drepturilor prevăzute în art. 64 lit. a) teza a ll-a și lit. b) C. pen., necesitatea legitimă a unei astfel de măsuri rezultând din natura și gravitatea sporită a infracțiunii (trafic de droguri de mare risc), precum și din împrejurarea că inculpata este recidivistă, dând dovadă de perseverență în activitatea infracțională.

Față de aceste considerente, constatând ca fiind legală și temeinică hotărârea primei instanțe, Curtea, în temeiul art. 379 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., va respinge, ca nefondat, apelul declarat de inculpata M.D. împotriva sentinței penale nr. 1.527 din data de 19 decembrie 2008, pronunțată de Tribunalul București, secția a Il-a penală, în dosarul penal nr. 45.412/3/2008. Așa fiind, prin decizia penală nr. 9/22 ianuarie 2009 a Curții de Apel București, secția I penală, s-a respins , ca nefondat, apelul declarat de inculpata M.D. împotriva sentinței penale nr. 1527 din 19 decembrie 2008, pronunțată de Tribunalul București, secția a ll-a penală, în dosarul penal nr. 45.412/3/2008. A menținut arestarea preventivă a apelantei inculpate.

A dedus din pedeapsa aplicată apelantei inculpate durata arestării preventive de la 06 noiembrie 2008 la zi. A obligat apelanta inculpată la 300 lei cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 200 lei, reprezentând onorariul apărătorului din oficiu și se va avansa din fondul Ministerului Justiției. III. Împotriva acestei decizii penale a declarat recurs inculpata M.D., criticând-o ca netemeinică prisma cazului de casare prevăzută de art. 385 9 pct. 14 C. proc. pen., și a solicitat să se dea o mai mare eficiență circumstanțelor personale ale inculpatei învederând instanței că aceasta a recunoscut și regretat fapta comisă, are trei copii din care doi sunt minori și se află în îngrijirea acesteia întrucât este divorțată, considerând că față de aceste susțineri se poate reduce pedeapsa într-un cuantum orientat spre minimul special prevăzut de lege.

Examinând actele și lucrările dosarului, decizia recurată în raport de motivul de critică invocat și ce cazul de casare indicat mai sus, văzând pe de altă parte și inexistența unor cazuri de casare care, potrivit dispozițiilor art. 385 9 alin. (3) C. proc. pen., se iau în considerare din oficiu, Înalta Curte are în vedere că recursul declarat de inculpata M.D. se privește, ca nefondat, și urmează a fi respins, ca atare, în temeiul dispozițiilor art. 385 15 pct. 1 lit. b) C. proc. pen.

Aceasta, întrucât, pedeapsa stabilită într-un cuantum de 4 ani închisoare la care s-a adăugat în baza art. 86 4 C. pen., executarea pedepsei de 3 ani închisoare aplicată anterior prin sentința penală nr. 968 din 27 februarie 2007 a Judecătoriei sectorului 2 București, în final urmând să execute o pedeapsă de 7 ani închisoare este aptă în totalitate să satisfacă scopurile și finalitățile definite prin dispozițiile art. 52 C. pen., respectiv să constituie o reală măsură de constrângere și reeducare a recurentei inculpate M.D., cât și să asigure necesara prevenire a săvârșirii de noi infracțiuni. Concomitent, aceeași pedeapsă este judicios dozată prin prisma criteriilor legale de individualizare judiciară raportat pe de o parte la limitele de pedeapsă stabilite prin textul de lege incriminator, dar cu reținerea de circumstanțe atenuante prevăzute de art. 74 lit. c) C. pen.

și efectul corespunzător al reducerii sub minimul special prevăzut de Legea nr. 143/2000, în sensul dispozițiilor prevăzute de art. 76 lit. a) C. pen., dar și față de pericolul social generic și concret sporit al acțiunii vânzării la data de 6 noiembrie 2008 și ulterior surprinderii sale în flagrant a două doze de heroină contra sumei de 100 lei și care întrunește în drept elementele constitutive ale infracțiunii de trafic de droguri de mare risc (faptă prevăzută și pedepsită de art. 2 alin. (1) teza 10 și alin. (2) din Legea nr. 143/2000.

Se reține astfel că pedeapsa sus-menționată este proporțională cu gradul concret de pericol social al infracțiunii săvârșite care se menține la un nivel ridicat, în raport cu împrejurările și modalitatea săvârșirii faptei (sub acest aspect fiind relevant faptul că potrivit declarațiilor martorului denunțător C.A., acesta și-a mai cumpărat și în alte rânduri dozele de heroină necesare consumului propriu de la inculpata M.D., ceea ce converge spre concluzia că activitatea infracțională dedusă judecății nu constituie o acțiune izolată și dezinteresată, o atare convingere cu privire la implicarea inculpatei în tranzacțiile ilicite cu substanțe interzise fiind întărită și de modul prompt în care aceasta a răspuns solicitării denunțătorului de a-i vinde heroină), precum și cu datele ce caracterizează persoana inculpatei, care nu are o ocupație din care să-și asigure pe căi licite mijloacele de existență, cu atât mai mult cu cât are și responsabilitatea creșterii și îngrijirii celor trei copii minori aflați în întreținerea sa și nu se află la primul conflict cu legea penală, ci dimpotrivă a mai fost anterior condamnată definitiv, la o pedeapsă rezultantă de 3 ani închisoare, pentru două infracțiuni de tentativă de înșelăciune, două infracțiuni de complicitate la fals în înscrisuri sub semnătură privată și două infracțiuni de uz de fals,

a cărei executare a fost suspendată condiționat sub supraveghere conform art. 86 1 și următoarele C. pen., pe durata unui termen de încercare de 5 ani, inculpata nesocotind cu bună știință obligațiile ce-i reveneau pe parcursul acestui termen de încercare cu privire la conduita sa față de ordinea de drept și de valorile sociale ocrotite de lege, ceea ce a atras în mod firesc revocarea beneficiului suspendării sub supraveghere acordat pentru condamnarea anterioară și realizarea cumulului aritmetic al pedepselor conform art. 86 4 C. pen. Așa fiind, se apreciază că nu sunt temeiuri pentru a se dispune o micșorare și mai accentuată a cuantumului deja stabilit al pedepsei închisorii aplicate sub limita minimului special prevăzut de lege.

Urmează ca în baza art. 385 16 alin. (2) C. proc. pen., combinat cu art. 381 alin. (1) C. proc. pen., să se deducă din pedeapsa aplicată recurentei inculpatei M.D., durata arestării preventive de la 6 noiembrie 2008, la zi. Văzând și dispozițiile art. 192 alin. (2) C. proc. pen.;

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpata M.D., împotriva deciziei penale nr. 9 din 22 ianuarie 2009 a Curții de Apel București, secția I penală. Deduce din pedeapsa aplicată inculpatei, durata arestării preventive de la 06 noiembrie 2008 la 08 aprilie 2009. Obligă recurentul inculpat la plata sumei de 400 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 200 lei, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției și Libertăților Cetățenești. Definitivă. Pronunțată în ședință publică, azi 08 aprilie 2009.