ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2971/2007

Asupra recursurilor penale de față; În baza lucrărilor din dosar constată următoarele: Prin sentința penală nr. 253 din 16 februarie 2007 pronunțată de Tribunalul București, secția a II-a penală, în dosarul nr. 32490/3/2006, s-a dispus condamnarea inculpatei L.I.B., la pedeapsa de 5 ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 2 alin. (1) și (2) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 74 și 76 C. pen. I-au fost interzise drepturile prevăzute de art. 64 lit. a) și c) C. pen., în condițiile și pe durata prevăzută de art. 71 C. pen. În baza art. 65 C. pen., i-a fost interzis inculpatei exercițiul drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) – c) pe o perioadă de 3 ani după executarea pedepsei principale.

În baza art. 88 C. pen., s-a dedus prevenția de la 7 septembrie 2006 la zi. În baza art. 350 C. proc. pen., s-a menținut starea de arest a inculpatei. În baza art. 2 alin. (1) și (2) din Legea 143/2000 cu aplicarea art. 74, 76 C. pen. și art. 37 lit. a) C. pen., a condamnat pe inculpatul I.C., la o pedeapsă de 8 ani închisoare. În baza art. 65 C. pen., i-a fost interzis inculpatului exercițiul drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) – c) C. pen., pe o perioadă de 3 ani după executarea pedepsei principale. În baza art. 4 alin. (2) din Legea nr. 143/2000 cu aplicare art. 74 – art. 76 C. pen., cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen., mai condamnă pe inculpatul I.C., la o pedeapsă de un an închisoare.

În baza art. 33 lit. a) și art. 34 lit. b) C. pen., s-au contopit cele două pedepse, urmând ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea, aceea de 8 ani închisoare. În baza art. 61 C. pen., s-a revocat beneficiul liberării condiționate a restului de pedeapsă de 169 zile rămas neexecutat din pedeapsa de 3 ani închisoare aplicată prin sentința penală nr. 1999din 15 decembrie 2005 a Judecătoriei sectorului 3 București, definitivă prin decizia penală nr. 20 din 11 ianuarie 2006 a Tribunalului București, rest pedeapsă pe care l-a contopit cu pedeapsa de 8 ani închisoare, urmând ca în final, inculpatul să execute pedeapsa rezultantă de 8 ani închisoare. S-a făcut aplicarea art. 71și 64 lit. a) – c) C. pen.

În baza art. 65 C. pen., a fost interzis inculpatului exercițiul drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) – c) pe o durată de 3 ani după executarea pedepsei principale. În baza art. 88 C. pen., s-a dedus prevenția de la 7 septembrie 2006 la zi. În baza art. 350 C. proc. pen., s-a menținut starea de arest a inculpatului. În baza art. 17 alin. (1) din Legea 143/2000 s-a dispus confiscarea în vederea distrugerii a cantității de 0,30 grame heroină în amestec cu cofeină și paracetamol. În baza art. 191 C. proc. pen., au fost obligați inculpații la câte 400 Ron cheltuieli judiciare către stat. Pentru a pronunța această hotărâre instanța de fond a reținut în esență, următoarele: În data de 6 septembrie 2006 s-a prezentat la organele de poliție numitul G.F.

care a formulat un denunț susținând că numita L.M. se ocupa cu vânzarea de heroină prin intermediul unei persoane „C.” identificată ulterior în persoana inculpatului I.C. arătându-și disponibilitatea de a colabora cu organele de urmărire penală pentru a ajuta la prinderea în flagrant a celor doi traficanți. În vederea realizării flagrantului s-a trecut la consemnarea într-un proces-verbal a seriilor bancnotelor ce urmau a fi folosite la cumpărarea de heroină de la numita L.M. prin intermediul inculpatului I.C. În prezența martorului asistent S.C. martorul denunțător G.F. a fost percheziționat corporal, ocazie cu care nu au fost găsite asupra sa bunuri, valori sau substanțe interzise la deținere, după care i-a fost înmânată suma de 1.500.000 lei în vederea cumpărării unei cantități de heroină de la L.M.

Ulterior denunțătorul G.F. însoțit de un lucrător de poliție, care conducea un autoturism tip taxi, s-a deplasat în zona Cartierului Muncii, unde locuiește inculpatul I.C., găsindu-l pe inculpat în apropierea casei sale unde i-a cerut să-i procure trei doze de heroină, așa cum proceda de fiecare dată când avea nevoie de astfel de substanțe. Inculpatul I.C. a fost de acord și s-a deplasat împreună cu martorul-denunțător cu taxiul la adresa din strada Florin Ciungan, unde locuiește L.M.. În autoturism martorul G.F. i-a înmânat suma de 1.500.000 lei inculpatului spunându-i să-i cumpere 3 doze de heroină. Ajunși în apropierea locuinței indicate martorul denunțător a rămas în taxi împreună cu lucrătorul de poliție iar inculpatul a intrat în scara blocului unde locuiește L.M.

și a revenit în aproximativ 5 minute predându-i denunțătorului două doze de heroină iar o doză de heroină și-a oprit-o în schimbul serviciului prestat, cu intenția de a o consuma; de asemenea a primit de la denunțător suma de 10 RON în contul aceluiași serviciu. Fiind întrebat de către martorul G.F. de la cine a cumpărat heroina, inculpatul a răspuns că de la fiica lui, inculpata L.M. În apropierea Bd. Camil Ressu inculpatul I.C. a fost imobilizat de către organele de poliție în prezența martorului asistent B.C. În momentul imobilizării inculpatul a aruncat doza de heroină păstrată drept comision pe care o deținea pentru consum propriu, doza care a fost recuperată de către organele de poliție.

Asupra inculpatului, în buzunarul drept de la pantalonii de trening, s-a găsit suma de 20 Ron iar la elasticul de la pantaloni în partea dreaptă, s-a găsit o bancnotă de 10 Ron. Procedându-se la compararea seriilor tuturor bancnotelor găsite asupra acestuia cu seriile bancnotelor consemnate în procesul-verbal întocmit anterior s-a constatat că seriile acestora coincid fiind vorba de două bancnote de câte 10 Ron, o bancnotă de 5 Ron și cinci bancnote de câte 1 Ron. Din eroare în procesul verbal de prindere în flagrant a inculpatului I.C. s-a consemnat că doar o bancnotă de 10 Ron avea seria identică cu a unei bancnote din procesul-verbal însă această eroare a fost înlăturată de consemnările din procesul-verbal de percheziție corporală unde sunt trecute toate bancnotele găsite asupra inculpatului cu seriile diferite și de declarația martorului B.C.

care a asistat la percheziția corporală efectuată asupra acestuia. După imobilizarea inculpatului I.C., martorul denunțător a predat cele două doze de heroină cumpărate de la aceasta unui lucrător de poliție. În continuare s-a procedat la efectuarea unei percheziții domiciliare la adresa din strada Florin Ciungan în baza autorizației de percheziție nr. 346 din data de 7 septembrie 2006 emise de către Tribunalul București în prezența martorilor asistenți C.D. și U.A. În locuința sa se aflau inculpata L.I.B., fiica inculpatei L.M. și verișoara sa Z.G.C. Martora Z.G.C. a scos suma de 2.680.000 lei spunând că i-a fost înmânată, cu puțin timp înainte, de către inculpata L.I.B., spre păstrare, aspect confirmat și de către aceasta din urmă.

S-a procedat la compararea seriilor bancnotelor respective, constatându-se că 7 bancnote de 10 câte Ron și 10 bancnote de câte 5 Ron au seriile identice cu ale bancnotelor consemnate în procesul-verbal întocmit, anterior, de către organele de poliție. Împotriva sentinței pronunțată de instanța de fond au declarat apel inculpații I.C. și L.I.B. solicitând desființarea acesteia și în cadrul rejudecării, reducerea pedepselor și aplicarea unei modalități de executare neprivative de libertate. Prin decizia penală nr. 120/ A din 5 aprilie 2007 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a II-a penală și pentru cauze cu minori și de familie, în dosarul nr. 32490/3/2006 s-au admis apelurile inculpaților I.C.

și L.I.B. desființându-se hotărârea numai în ceea de privește pedeapsa accesorie prevăzută de art. 64 lit. c) C. pen. și pedeapsa complementară prevăzută de art. 64 lit. c) C. pen., pe care le-a înlăturat. A menținut starea de arest pentru ambii inculpați și a dedus perioada arestului preventiv. Pentru a dispune astfel, instanța de apel a reținut că hotărârea este criticabilă numai sub aspectul aplicării pedepsei accesorii prevăzută de art. 71 și 64 lit. c) C. pen., respectiv pedeapsa complementară prevăzută de ar. 64 lit. c) C. pen., întrucât la săvârșirea faptelor inculpații nu s-au folosit de nici una din activitățile prevăzute de art. 64 lit. c) C. pen. Împotriva ambelor hotărâri au declarat recurs inculpații I.C.

și L.I.B. invocând cazul de casare prevăzut de art. 385 9 pct. 14 C. proc. pen. Înalta Curte de Casație și Justiție, examinând motivele de recurs invocate, dar și din oficiu, ambele hotărâri, conform prevederilor art. 385 9 alin. (3), combinate cu art. 385 6 alin. (1) C. proc. pen., constată că recursurile sunt nefondate pentru următoarele considerente: Din analiza probelor dispuse și administrate în cauză, rezultă că instanțele au reținut în mod corect situația de fapt și vinovăția inculpaților, atribuind faptelor săvârșite o încadrare juridică legală. În ceea ce privește individualizarea judiciară a pedepsei, Înalta Curte constată că instanțele au dat eficiență dispozițiilor art. 72 C. pen., aplicând pedepse de natură a asigura scopul prevăzut de art. 52 C. pen.

Potrivit art. 52 C. pen., pedeapsa este o măsură de constrângere și un mijloc de reeducare a condamnatului, în scopul prevenirii săvârșirii de infracțiuni. Ca măsură de constrângere, pedeapsa are, pe lângă scopul său represiv, și o finalitate de exemplaritate, ea concretizând dezaprobarea legală și judiciară, atât în ceea ce privește fapta penală săvârșită, cât și în ceea ce privește comportamentul făptuitorului. Prin urmare, pedeapsa și modalitatea de executare a acesteia, trebuie individualizată în așa fel încât inculpatul să se convingă de necesitatea respectării legii penale și să evite în viitor săvârșirea de fapte penale. Înalta Curte constată că flagelul consumului de droguri este susținut de traficanții-distribuitori, cum sunt și cei doi inculpați L.I.B.

și I.C., care reprezintă veriga cea mai periculoasă întrucât este momentul decisiv al ajungerii drogurilor la consumator. Pericolul pentru ordinea publică al acestui gen de infracțiunii este dat de numărul mare al consumatorilor de droguri care, în timp, devin vânzători de astfel de substanțe, inculpatul I.C. fiind consumator de droguri dar și distribuitor, datorită nevoii de a-și procura banii necesari cumpărării dozelor zilnice de consum. Aceste infracțiuni care au dobândit caracter de fenomen în ultima perioadă de timp, aduc atingere uneia dintre cele mai importante valori ocrotite de legea penală, respectiv sănătatea publică, reprezentând totodată una dintre cele mai grave forme ale criminalității organizate.

În atare condiții, Înalta Curte constată că o reducere a cuantumului pedepselor aplicate inculpaților I.C. și L.I.B. nu ar fi justificată, lipsind de conținut dispozițiile art. 72 și art. 52 C. pen., creându-se o disproporție între scopul și rezultatul acestora. Având în vedere considerentele expuse în conformitate cu prevederile art. 385 15 alin. (1) pct. 1 lit. b) C. proc. pen., va respinge, ca nefondate, recursurile declarate de inculpații I.C. și L.I.B. împotriva deciziei penale nr. 120/ A din 5 aprilie 2007 a Curții de Apel București, secția a II-a penală și pentru cauze cu minori și de familie. În temeiul art. 385 15 alin. (4) C. proc. pen., raportat la art. 383 2 și art. 381 C. proc. pen., va deduce din pedepsele aplicate inculpaților, timpul reținerii și al arestării preventive de la 17 septembrie 2006 la zi.

În baza art. 192 alin. (2) C. proc. pen., va obliga recurenții inculpați la câte 200 lei, cu titlul de cheltuieli judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge, ca nefondate, recursurile declarate de inculpații I.C. și L.I.B. împotriva deciziei penale nr. 120/ A din 5 aprilie 2007 a Curții de Apel București, secția a II-a penală și pentru cauze cu minori și de familie. Deduce din pedeapsa aplicată inculpaților, durata reținerii și arestării preventive de la 7 septembrie 2006 la 4 iunie 2007. Obligă recurenții inculpați la plata sumelor de câte 200 lei, cu titlul de cheltuieli judiciare către stat. Definitivă. Pronunțată în ședință publică, azi 4 iunie 2007.