ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3936/2008

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Prin sentința civilă nr. 678 din 28 februarie 2008, Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și

fiscal, a respins ca neîntemeiată acțiunea formulată de reclamanta A.V.A.S. în

contradictoriu cu pârâtul C.N.C.D. având ca obiect anularea Hotărârii nr. 129

din 24 mai 2007 emisă de aceasta din urmă și suspendarea executării acestui act

până la soluționarea definitivă și irevocabilă a cauzei.

Pentru a se pronunța astfel, instanța a

reținut, pe de o parte, că nu sunt întrunite cerințele prevăzute de art. 14 din

Legea nr. 554/2004 pentru suspendarea executării actului, iar pe fond a

constatat că actul contestat a fost emis în conformitate cu O.G. nr. 137/2000, mai

exact cu art. 20 alin. (4) din acest act normativ care se referă la citarea

obligatorie a părților. În acest context motivul de nelegalitate invocat de

A.V.A.S., privitor la necitarea sa în cauză a fost înlăturat deoarece această

autoritate nu a avut calitate de parte în fața C.N.C.D.

În termen legal împotriva acestei sentințe

a declarat recurs, reclamanta A.V.A.S.

Cererea de recurs a fost întemeiată în

drept pe dispozițiile art. 304

1

C. proc. civ., iar în motivarea ei

s-a arătat în esență că instanța nu a ținut seama că deși A.V.A.S. nu a figurat

ca parte în cauza soluționată de C.N.C.D., totuși prin Hotărârea contestată s-a

recomandat A.V.A.S. „să depună măsurile necesare eliminării efectelor măsurii

de neacordare a salariilor compensatorii salariaților SC S.G. SA

disponibilizați în iunie 2006”.

În plus, nu s-a analizat sub nici un

aspect fondul cauzei asupra căruia C.N.C.D. a stabilit că aspectele sesizate de

petentul sindicatul S.G. constituie faptă de discriminare conform art. 2 alin. (1)

și (3) din O.G. nr. 137/2000.

Examinând cauza, Înalta Curte de Casație

și Justiție reține incidența motivului de casare prevăzut de art. 304 pct. 5 C.

proc. civ. astfel încât în temeiul art. 312 alin. (3) C. proc. civ. va admite

recursul și va casa sentința atacată, trimițând cauza spre rejudecare aceleiași

instanțe, pentru cele ce se vor arăta în continuare.

Prin acțiunea înregistrată la Curtea de Apel București la data de 16 august 2008 A.V.A.S. a chemat în judecată pe pârâtul C.N.C.D. pentru suspendarea

executării și anularea Hotărârii nr. 129 din 24 mai 2007 emisă de Colegiul

director al C.N.C.D.

Prin Hotărârea menționată autoritatea

pârâtă s-a pronunțat asupra sesizării nr. 4051 din 10 august 2006 formulată de sindicatul

S.G. având ca obiect măsurile dispuse de conducerea SC S.G. față de persoanele

concediate în luna iunie 2006.

Concluzia autorității de stat în domeniul

discriminării a fost aceea că aspectele sesizate de petent constituie faptă de

discriminare conform art. 2 alin. (1) și (3) din O.G. nr. 137/2000 republicată.

Totodată, prin Hotărârea nr. 129/2007 s-a recomandat A.V.A.S. București să

dispună măsurile necesare eliminării efectelor măsurii de neacordare a

salariilor compensatorii salariaților SC S.G. SA disponibilizați în iunie 2006

Așa cum rezultă din actele dosarului,

deliberarea Colegiului director al C.N.C.D. s-a făcut cu respectarea normelor

de procedură cuprinse în art. 20 din O.G. nr. 137/2000 republicată, inclusiv

cea privind obligativitatea citării părților: sindicatul S.G. și SC S.G. SA.

În soluționarea litigiului cu care a fost

învestită de către A.V.A.S., instanța a neglijat prevederile art. 129 alin. (5)

și cele ale art. 85 C. proc. civ.

Hotărârile Colegiului director al

C.N.C.D. pot fi atacate la instanța de contencios administrativ, potrivit

legii.

Având în vedere dispozițiile art. 20 alin.

(4) din O.G. nr. 137/2000 republicat cât și definiția legală dată actului

administrativ jurisdicțional prin art. 2 lit. d) din Legea nr. 554/2004

modificată și completată, Înalta Curte reține potrivit practicii sale relevante

în materie că hotărârile C.N.C.D. emise în temeiul O.G. nr. 137/2000

republicată (privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de

discriminare), după modificările aduse prin Legea nr. 324/2006, sunt act

administrative jurisdicționale.

În speță instanța a pășit la analiza

legalității actului fără a dispune citarea tuturor entităților ce au constituit

părți în dosarul C.N.C.D. în care s-a pronunțat Hotărârea nr. 129/2007.

Procedându-se în acest fel s-a adus o

gravă încălcare unui principiu de bază al judecății, respectiv celui privind

contradictorialitatea al cărui scop este acela de a asigura ca părțile să-și

cunoască reciproc pretențiile, să le poată combate, deci să se poată apăra în

cunoștință de cauză; practic s-a adus atingere dreptului la apărare garantat de

Constituția României (art. 24), astfel încât se impune desființarea hotărârii

pronunțate de prima instanță care va putea verifica legalitatea actului numai

după citarea legală a părților; respectiv reclamantul și pârâtul, dar și sindicatul

S.G. și SC S.G. SA.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul declarat de A.V.A.S. împotriva

sentinței civile nr. 678 din 28 februarie 2008 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal.

Casează sentința atacată și trimite cauza

spre rejudecare aceleiași instanțe.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 6 noiembrie 2008.