ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5407/2009

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor

din dosar, constată următoarele:

Reclamantul A.P. prin acțiunea formulată și precizată

ulterior a solicitat, în contradictoriu cu pârâtele D.G.A.S. Mehedinți, C.S.E.P.H.

prin Autoritatea Națională pentru Persoane cu Handicap, anularea certificatului

de încadrare grad de handicap nr. 1242 din 27 februarie 2008, nr. 6994 din 7

octombrie 2008 și a Deciziei nr. 3936 din 21 aprilie 2008 întrucât în opinia sa

în mod greșit i-a fost stabilit gradul de handicap în raport de afecțiunile

constatate prin acte medicale.

Prin sentința nr. 71 din 27

februarie 2009 a Curții de Apel Craiova a fost admisă în parte acțiunea

formulată de A.P. în contradictoriu cu D.G.A.S. Mehedinți și C.S.E.P.H. prin

Autoritatea Națională pentru Persoane cu Handicap, în sensul că a fost anulat

certificatul de încadrare în grad de handicap nr. 1242 din 27 februarie 2008

emis de C.E.P.H.A. – Consiliul Județean Mehedinți și Direcția de încadrare în

grad de handicap nr. 3936 din 21 aprilie 2008 emisă de Autoritatea Națională

pentru Persoane cu Handicap - Comisia Superioară.

A fost obligată C.E.P.H.A. –

Consiliul Județean Mehedinți să emită un nou certificat de încadrare în grad de

handicap, pentru gradul de handicap accentuat pentru perioada 27 februarie 2008

– 7 octombrie 2008.

Pentru a pronunța această

hotărâre, instanța de fond a reținut că prin certificatul de încadrare în grad

de handicap nr. 1004 din 28 februarie 2007 reclamantul A.P. a fost încadrat în

gradul de handicap accentuat, iar acest certificat nu a fost contestat.

Ulterior, prin certificatul

de încadrare în grad de handicap nr. 1242 din 27 februarie 2008, reclamantul a

fost încadrat în gradul de handicap ușor.

Acest certificat a fost

contestat la C.S.E.P.H.A., care prin Decizia nr. 3936 din 21 aprilie 2008 a menținut încadrarea în gradul de handicap ușor stabilită de C.E.P.H.A.

De asemenea, prin

certificatul de încadrare în grad de handicap nr. 6944 din 7 octombrie 2008

reclamantul a fost reîncadrat în gradul de handicap accentuat, iar împotriva

acestui certificat nu a fost formulată contestație la Comisia Superioară, ci reclamantul a înțeles să-l atace direct la instanță. Referitor la

capătul de cerere care viza anularea acestui certificat, prima instanță a

apreciat că este inadmisibil întrucât reclamantul nu a urmat procedura

prevăzută de art. 13 din O.U.G. nr. 14/2003 înainte de a se adresa instanței de

judecată.

În legătură cu certificatul nr.

1242 din 27 februarie 2008 atacat, s-a reținut că starea de sănătate a

reclamantului nu s-a ameliorat în perioada de după emiterea certificatului de

încadrare în gradul de handicap accentuat nr. 1004 din 28 februarie 2007 ci

dimpotrivă, a cunoscut o permanentă deteriorare, potrivit actelor medicale

depuse la dosar, astfel că nu este justificată încadrarea acestuia în gradul de

handicap ușor pentru perioada 27 februarie 2008 – 7 octombrie 2008.

În consecință, instanța de

fond a apreciat ca fiind întemeiată cererea privind anularea certificatului de

încadrare în grad de handicap nr. 1242 din 27 februarie 2008 și a Deciziei nr.

3936 din 21 aprilie 2008 și a dispus anularea acestora. A fost obligată C.E.P.H.A.

– Consiliul Județean Mehedinți să emită un nou certificat în care reclamantului

să-i fie acordat gradul de handicap accentuat în perioada 27 februarie 2008 – 7

octombrie 2008.

Împotriva acestei hotărâri a

declarat recurs pârâta D.G.A.S.P.C. Mehedinți.

Prin motivele de recurs

recurenta-pârâtă aduce, în esență, următoarele critici sentinței recurate:

- în mod greșit s-a dispus

încadrarea reclamantului în gradul accentuat de handicap pentru perioada 27

februarie 2008 - 07 octombrie 2008 întrucât la stabilirea gradului de handicap

s-au respectat prevederile legale ale Ordinului comun nr. 762/1.992/2007 al M.M.F.E.Ș.

și al M.S.P.

De asemenea, se arată că se

constituie întru-un grad de handicap numai diabetul zaharat de tip I, juvenil

sau al adultului până la 26 de ani, ori, reclamantul a fost diagnosticat cu

diabet în 2001, fiind un diabet de maturitate, ceea ce demonstrează apariția

bolii la vârstă adultă.

- nu poate fi obligată la

emiterea unui nou certificat deoarece ultimul act atacat este Decizia nr. 3936/2008

emisă de C.S.E.P.H.A.

C.S.E.P.H.A. București prin

Autoritatea Națională pentru Persoane cu Handicap a formulat întâmpinare prin

care a solicitat admiterea recursului formulat de recurenta-pârâtă invocând

aceleași considerente.

Intimatul-reclamant prin

întâmpinarea formulată a solicitat respingerea recursului ca nefondat arătând

că sentința recurată este legală, este grav bolnav, fapt confirmat și de actele

medicale pe care le atașează acestei cereri.

Înalta Curte de Casație și

Justiție, analizând recursul în raport ce criticile formulate, de înscrisurile

care există la dosarul cauzei, de dispozițiile legale incidente cât și de

prevederile art. 304

1

C. proc. civ., apreciază că acesta este

nefondat, pentru considerentele ce urmează a fi expuse.

Criticile formulate de

recurenta-pârâtă în susținerea nelegalității sentinței atacate nu pot fi

reținute ca fiind fondate deoarece aceasta nu prezintă explicații nici

verosimile și nici legale referitoare la încadrarea în grad ușor de handicap a

reclamantului în perioada cuprinsă între 27 februarie 2008 (data emiterii

certificatului nr. 1242 de încadrare în grad ușor de handicap confirmat

ulterior prin Decizia nr. 3936 din 21 aprilie 2008) și data de 07 octombrie

2008 (data emiterii certificatului nr. 6944 de încadrare în grad accentuat de

handicap cu valabilitate permanentă) în condițiile în care ambele certificate

au fost emise sub imperiul aceluiași act normativ invocat chiar de recurentă, respectiv

Ordinului comun nr. 762/2007 al M.M.F.E.Ș. și al M.S.P., iar reclamantul

prezenta aceeași boală diabetică.

De asemenea, anterior, prin

certificatului nr. 1004/2007 reclamantul fusese încadrat în grad accentuat de

handicap, astfel că nu se explică și justifică schimbarea gradului de handicap

pentru perioada 27 februarie 2008 – 07 octombrie 2008.

De altfel, în mod corect

prima instanță a reținut că și în raport de înscrisurile care se află la

dosarul cauzei, care dovedesc o agravare a afecțiunilor de care suferă

reclamantul în perioada menționată, se impune, cu atât mai mult, anularea

certificatului nr. 1242/2008 și a Deciziei nr. 3936/2008 prin care acesta a

fost confirmat.

Nu poate fi apreciată ca

fiind fondată nici critica referitore la faptul că în mod greșit a fost

obligată la emiterea unui nou certificat întrucât ultimul act atacat este Decizia

nr. 3936/2008 emisă de C.S.E.P.H.A. deoarece certificatul nr. 1242/2008 a cărui

anulare s-a dispus a fost emis de recurentă, iar prin decizia menționată,

anulată de asemenea de instanța de fond, s-a confirmat doar acest certificat.

Prin urmare soluția

pronunțată este în concordanță cu dispozițiile art. 18 alin. (1) coroborat cu art.

8 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, fiind legală și temeinică.

Înalta Curte, în raport de

cele reținute și în temeiul art. 312 alin. (1) teza II C. proc. civ., coroborat

cu art. 20 din Legea nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare,

va respinge recursul formulat ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de D.G.A.S.P.C. Mehedinți

împotriva sentinței civile nr. 71 din 27 februarie 2009 a Curții de Apel Craiova, secția de contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

Irevocabilă.

Pronunțată, în ședință

publică, astăzi 26 noiembrie 2009.