ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 896/2009

Asupra

recursului de față;

Din examinarea

lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin plângerea

înregistrată sub nr. 602/318/2008 pe rolul Judecătoriei Târgu-Jiu, petenta C.D.

a contestat în contradictoriu cu intimatul Consiliul Județean Gorj,

D.G.A.S.P.C. Gorj, C.E.P.H. Gorj, decizia de încadrare în grad de handicap nr.

10729 din 22 noiembrie 2007 emisă de C.S.E.P.H.A., solicitând acordarea

dreptului la asistent personal.

În motivarea

plângerii, petenta a arătat că suferă de la vârsta de 2 ani de epilepsie și că

începând cu luna noiembrie a anului 2003, a fost încadrată în gradul unu de

handicap, beneficiind de dreptul la asistent personal, și că în mod greșit,

începând cu anul 2005 , i-a fost ridicat acest drept.

Prin sentința civilă

nr. 1181 din 20 februarie 2008, Judecătoria Târgu Jiu, a constatat întemeiată

excepția necomptentei materiale, invocată de intimat, și a declinat

competența de soluționare a cauzei Tribunalului Gorj, secția contencios

administrativ.

Tribunalul Gorj, secția

contencios administrativ și fiscal, prin sentința nr. 1014 din 22 aprilie 2008,

constatând că în cauză este contestat un act emis de o autoritate publică

centrală, respectiv de către C.S.E.P.H.A., în temeiul dispozițiilor art. 158 C.

proc. civ., prin raportare la dispozițiile art. 13 din O.G. nr. 14/2003 și art.

10 din Legea nr. 554/2004, a declinat la rândul său competența de soluționare a

cauzei Curții de Apel Craiova, secția de contencios administrativ și fiscal.

Astfel investită,

Curtea de Apel Craiova, prin sentința nr. 213 din 4 septembrie 2008, a

soluționat cauza în sensul admiterii acțiunii reclamantei C.D., formulată de

acesta în contradictoriu cu pârâții C.S.E.P.H.A. și C.E.P.H.A. Gorj, instanța

hotărând anularea certificatului de încadrare în grad de handicap nr. 5055 din 2

noiembrie 2007 și a deciziei de încadrare în grad de handicap nr. 10729 din 22

noiembrie 2007 și obligarea pârâtei la emiterea unui alt certificat de

încadrare a reclamantei în gradul de handicap grav, cu asistent personal.

Pentru a pronunța

această hotărâre, instanța a reținut că reclamanta a contestat la C.S.E.P.H.A.,

certificatul de încadrare în grad de handicap nr. 5055 din noiembrie 2007, dar

aceasta, prin Decizia nr. 10729 din 22 noiembrie 2007 a menținut punctul de

vedere al comisiei teritoriale.

Instanța de fond a

reținut totodată, că din actele medicale depuse la dosarul cauzei, rezultă că

reclamanta

suferă de la vârsta de 3 ani de epilepsie cu crize

frecvente de pierdere a cunoștinței și că în anul 2004, prin certificatul de

încadrare în grad de handicap, aceasta a fost diagnosticată cu deficiență funcțională

gravă, putând beneficia de asistent personal.

Luând în considerare

criteriile pe baza cărora se stabilește gradul de handicap aprobate prin

Ordinul nr. 726/2006 ce stabilesc diagnosticul care permite încadrarea într-un

anumit grad de handicap, dar și actele medicale prezentate de reclamantă,

instanța de fond a apreciat că aceasta se încadrează în gradul de handicap

grav, putând beneficia așadar, de asistent personal.

Împotriva acestei

sentințe a declarat recurs, în termen legal, pârâta C.S.E.M.P.H.A., prin A.N.P.H.,

criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie și invocând dispozițiile art.

304 pct. 8 și 9 C. proc. civ.

În motivarea

recursului său, pârâta a arătat că în mod netemeinic instanța de fond a

apreciat ca nelegală Decizia nr. 10729 din 22 noiembrie 2007 emisă de către C.S.E.P.H.A.,

decizie prin care au fost menținute concluziile comisiei teritoriale de

evaluare, considerând recurenta că, în pofida celor reținute de prima instanță,

cele două comisii de evaluare nu au avut argumente medicale și legale pentru a

o încadra pe reclamantă în gradul grav de handicap, „cu drept de

însoțitor".

A

arătat recurenta că cele două comisii au avut

în vedere criteriile pe baza cărora se stabilește gradul de handicap pentru

adulți, aprobate prin Ordinul ministrului sănătății și familiei nr. 726 din 1

octombrie 2002, în vigoare la data

emiterii Certificatului nr.

5055/2007 și a Deciziei nr. 10729/2007, în cadrul capitolului

I,

pct.

6 al acestui ordin fiind menționată epilepsia (malconvulsivant) cu debut precoce

(copilărie-adolescență, indiferent de etiologie, dacă frecvența crizelor este

de cel puțin 1/zi sau daca se asociază cu tulburări psihice; crize frecvente de

grand-mal cel puțin 1/săptămâna, sub tratament, cu/sau fără tulburări psihice.

Or, a precizat

recurenta, durata crizelor reclamantei n-a putut fi precizată de aparținător,

intervalul de apariție fiind variabil, uneori lunar, alteori la intervale mai

mari.

A mai arătat că

încadrarea în grad grav de handicap, cu plata unei persoane pentru îngrijire și

supraveghere permanentă (asistent personal sau prin opțiune însoțitor) este

rezervată pentru persoanele care prezintă episoade subintrante epileptice sau

dacă se însoțesc de tulburări psihice grave - psihoza epileptică care pune în

pericol viața persoanei în cauză, sau a anturajului său, situație în care nu se

află reclamanta. In fine, recurenta a precizat că reclamanta nu se încadrează

în grad grav de handicap nici în contextul criteriilor medico-psihosociale care

au intrat în vigoare la 1 ianuarie 2008 aprobate prin Ordinul comun nr. 762 al

MMFES și nr. 1992 al MSP, publicat în M.Of. nr. 885 bis din 27 decembrie 2007.

Examinându-se

sentința atacată în raport cu toate criticile formulate, cu toate probele

administrate în cauză precum și cu dispozițiile legale incidente pricinii,

inclusiv cele ale art. 304

1

C. proc. civ., se constată că recursul

este nefondat pentru considerentele ce vor fi expuse în continuare.

Din actele dosarului

rezultă că prin certificatul de încadrare în grad de handicap nr. 5055 din 2

noiembrie 2007, emis de C.E.P.H.A. Gorj, menținut prin Decizia nr. 10729 din 22

noiembrie 2007 a Comisiei Superioare din cadrul ANPH, reclamanta C.D. a fost

încadrată în grad accentuat de handicap, cu cod de boală G40 (din CIM) cod de

handicap 1 (handicap fizic) cu diagnosticul Epilepsie cu crize Grand Mal

frecvente, confirmate EEG.

Din actele medicale

existente la dosarul cauzei rezultă că reclamanta a contractat epilepsia

precoce, în mica copilărie, că prezintă crize Grand Mal frecvente, confirmate

EEG (paraclinic) precum și faptul că aceasta este monitorizată de serviciul de

specialitate (fișa de evidență, scrisoare medicală nr. 4318 din 16 octombrie 2007).

Potrivit

dispozițiilor cuprinse în Capitolul 1, pct. 6 din Anexa la Ordinul MSF nr.

726/2002, privind criteriile pe baza cărora se stabilește gradul de handicap

pentru adulți și se aplică măsurile de protecție specială a acestora este

considerată a fi afecțiune handicapantă epilepsia malconvulsivant) cu debut

precoce (copilarie-adolescenta), indiferent de etiologie, daca frecventa

crizelor este de cel puțin 1/zi sau daca se asociază cu tulburări psihice;

crize frecvente de grand-mal cel puțin 1/săptămâna, sub tratament, cu/sau fără

tulburări psihice. Potrivit acelorași dispoziții, această afecțiune

handicapantă va determina încadrarea persoanei suferinde în gradul de handicap

accentuat sau grav în funcție de intensitatea tulburărilor de statică, mers,

echilibru, gestualitate, psihice secundare și de capacitatea de autoservire,

îngrijire.

Înalta Curte constată

că anterior, reclamanta, în temeiul acelorași criterii, prin certificatul de

încadrare în grad de handicap nr. 4334 eliberat în 21 noiembrie 2003, a fost

diagnosticată cu deficiență funcțională gravă, putând beneficia de asistent

personal.

Cum din probatoriul

administrat, nu rezultă elemente care să conducă la concluzia că în cauză, anterior

emiterii actelor contestate de reclamantă a avut loc o îmbunătățire a stării

acesteia de sănătate, ci dimpotrivă (în referatul înregistrat sub nr. 15727 din

19 octombrie 2007, aflat la fila 17 din dosarul nr. 5719/95/2008, al

Tribunalului Gorj, parte componentă a dosarului nr. 1094/54/2008, fiind, de

exemplu, consemnată o creștere a frecventei crizelor suferite de reclamantă pe

fondul administrării tratamentului inițial instituit), dat fiind și principiul

cuprins în conținutul dispozițiilor art. 3 alin. (1) lit. i) din Legea nr.

448/2006, potrivit căruia protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu

handicap are la bază interesul acestor persoane, Înalta Curte apreciază că

susținerile recurentei potrivit cărora cele două Comisii de evaluare nu au avut

argumente medicale și legale pentru a o încadra pe reclamantă în gradul grav de

handicap, „cu drept de însoțitor", sunt nefondate.

Pentru aceste considerente

se constată că instanța de fond a pronunțat o hotărâre legală și temeinică,

motiv pentru care se va respinge ca nefondat recursul.

PENTRU

ACESTE MOTIVE

ÎN

NUMELE LEGII

D

E C I D E

Respinge

recursul declarat de C.S.E.P.H.A., prin A.N.P.H., împotriva Sentinței civile

nr. 213 din 4 septembrie 2008 a

Curții de Apel Craiova, secția contencios

administrativ și fiscal, ca nefondat.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 18 februarie

2009.