ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 2255/2009
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 2255/2009 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2009)
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată
următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul
Tribunalului București, secția a VI-a comercială, la data de 3 aprilie 2007,
reclamanta A.V.A.S. a chemat în judecată pârâtele SC T.N.T. SRL și A.P.A.S. din
cadrul SC T. SA, solicitând ca acestea să fie obligate la plata sumei de 43.392
Euro, cu titlu de daune interese datorate ca urmare a desființării contractului
de vânzare-cumpărare de acțiuni nr. 66 din 7 septembrie 2004, sumă din care
suma de 500 Euro este datorată pentru nerespectarea obligației prevăzute de art.
12.6, suma de 12.850 Euro este datorată pentru nerespectarea obligației
prevăzute la art. 14.1, suma de 30.042 Euro este datorată pentru nerespectarea
obligațiilor prevăzute la art. 9.15, art. 9.16, art. 10.1, art. 10.2, art. 10.3,
art. 10.4, art. 17.1, art. 17.2 și art. 17.3.
Prin sentința comercială nr. 8084 din 30
iunie 2008, Tribunalul București, secția a VI-a comercială, admite în parte cererea
formulată și precizată de reclamanta A.V.A.S. împotriva pârâtei SC T.N.T. SRL
București și obligă pârâta la plata către reclamantă a sumei de 164.053 Euro,
în lei la data plății.
Respinge, ca neîntemeiate, pretențiile în
sumă de 30.042 Euro și obligă pârâta la plata către reclamantă a sumei de 1000
Ron, cu titlul de cheltuieli de judecată.
Pentru a dispune astfel, instanța de fond a
reținut următoarele:
La data de 7 septembrie 2004 între A.V.A.S.,
în calitate de vânzător și SC T.N.T. SRL București și A.P.A.S. din cadrul SC T.
SA în calitate de cumpărător, a intervenit contractul de vânzare-cumpărare de
acțiuni nr. 66, având ca obiect un număr de 2.277.134 acțiuni reprezentând 98.027
% din acțiunile SC T. SA.
Proprietatea asupra acțiunilor vândute urma
să se transmită de la vânzător la cumpărător la data creditării contului
vânzătorului cu prețul acțiunilor, astfel cum este acesta prevăzut în art. 4
(66.760,17 Euro, adică 2.732.560.800 ROL).
Prin actul adițional din data de 6 decembrie
2004, anexa 5 a contractului a fost modificată, fiind modificat calendarul de
efectuare a investițiilor.
Având în vedere că pârâta nu a respectat clauza
conținută de art. 9.10, care obliga cumpărătorul să mențină, până la data
realizării integrale a investițiilor, numărul de 339 salariați angajați cu
contract de muncă pe perioada nedeterminată, reclamanta vânzătoare a făcut
aplicarea pactului comisoriu, contractul fiind astfel desființat de drept.
A.V.A.S. a notificat cumpărătorului
desființarea de drept prin notificarea nr. VPH/1981 din 28 martie 2006.
Potrivit art. 21
1
din O.G. nr. 25/2002,
în cazul desființării contractului pe cale convențională sau judiciară, pentru
prejudicii cauzate A., cumpărătorul este obligat la plata daunelor-interese
constituite din sumele reprezentând dobânzile și penalitățile datorate pentru
ratele scadente și neachitate până la data desființării contractului, precum și
penalitățile datorate ca urmare a neîndeplinirii celorlalte obligații
contractuale, sumele reprezentând dividende încasate de cumpărător în perioada
de valabilitate a contractului.
Stabilirea prejudiciilor provocate A. se va
face, la solicitarea acesteia, pe baza unei expertize întocmite de persoane
fizice și/sau juridice abilitate prin lege pentru astfel de operațiuni.
Potrivit art. 12.6 din contract, părțile au
stipulat că, cumpărătorul se obliga să efectueze în Societate din oricare din
sursele de finanțare permise de legea în vigoare la data semnării contractului,
pe o perioadă de doi ani, începând cu data transferului dreptului de
proprietate asupra acțiunilor, dar nu mai târziu de finele trimestrului IV al
anului 2006, o investiție pentru protecția mediului destinată realizării
obligațiilor de mediu și a măsurilor cuprinse în programul de conformare din
avizul de mediu pentru privatizare prezentată în anexa 1 în sumă de 5.200 Euro,
conform anexei 5, cu valoarea căreia se va putea majora capitalul social al
societății. Potrivit anexei 5, astfel cum a fost modificată prin actul
adițional, scadența anului I era data de 22 septembrie 2005, investițiile de
mediu ce urmau a fi efectuate fiind în cuantum de 2.500 Euro, iar scadența pe
anul II era 22 septembrie 2006, investițiile urmând a fi de 2.700 Euro.
Potrivit art. 12.9, cumpărătorul se obliga
ca, în termen de 20 de zile de la notificarea emisă de către vânzător, urmare a
constatării neefectuării investiției pentru protecția mediului asumată la art. 12.6,
să plătească o penalitate de întârziere egală cu 20 % din suma rămasă neinvestită
până la data împlinirii fiecărei scadențe și cumulat până la realizarea integrală
a investiției.
Expertul a concluzionat că prejudiciul
provocat de pârâtă reclamantei pentru încălcarea acestor clauze contractuale
este în cuantum de 500 Euro.
Potrivit art. 14.1, cumpărătorul va efectua
în societate, din sursele de finanțare permise de lege în vigoare la data
semnării contractului, pe o perioadă de cinci ani, începând cu data transferului
dreptului de proprietate asupra acțiunilor, investiții pentru dezvoltare în
sumă de 2.500.000 Euro eșalonate conform anexei 5, cu valoarea cărora se va
putea majora capitalul social al societății. În anul investițional I, conform
anexei 5, astfel cum a fost modificată prin actul adițional, cumpărătorul urma
să investească suma de 64.260,17 Euro.
Potrivit art. 15.5, în cazul neefectuării
integrale sau parțiale a investițiilor la termenele scadente, cumpărătorul se
obliga să plătească vânzătorului o penalitate de întârziere de 2 % din suma
rămasă neinvestită la fiecare scadență și cumulat până la realizarea integrală
a investițiilor la scadența finală.
Expertul a concluzionat că prejudiciul
provocat de pârâtă reclamantei pentru încălcarea acestor clauze contractuale
este în cuantum de 12.852 Euro.
Potrivit art. 9.6, cumpărătorul, în calitate
de acționar majoritar al societății, s-a obligat ca până la realizarea
integrală a investițiilor să determine societatea să realizeze o cifră de
afaceri obținută din activitatea principală a societății cel puțin la nivelul
celei realizare în anul 2003. Pentru nerespectarea acestei obligații,
cumpărătorul s-a obligat să plătească, în anul nerespectării, o penalitate de
10 % din diferența nerealizată din cifra de afaceri, până la nivelul cifrei de
afaceri realizate de societate în anul 2003 (art. 9.7).
Expertul a concluzionat că prejudiciul
provocat de pârâtă reclamantei pentru încălcarea acestor clauze contractuale
este în cuantum de 150.703 Euro.
Reclamanta a solicitat obligarea pârâtei la
plata daunelor interese pentru neexecutarea obligațiilor contractuale asumate
prin clauzele inserate, daunele inserate fiind cele evaluate anticipat prin
clauza penală prevăzută în contract.
În speță, creditorul a citat doar în
integralitatea lor clauzelor contractuale conținând obligațiile pe care pârâta
nu le-ar fi executat, fără a explica însă în concret în ce ar consta
neexecutarea, în fiecare caz în parte, fapt pentru care, s-a apreciat că
daunele interese în cuantum de 30.042 Euro sunt neîntemeiate.
Curtea de Apel București, secția a VI-a
comercială, prin decizia nr. 622 din 18 decembrie 2008, a admis apelul formulat de apelanta A.V.A.S. București, împotriva sentinței comerciale nr. 8084
din 30 iunie 2006 pronunțată de Tribunalul București, secția a VI-a comercială,
în contradictoriu cu intimata SC T.N.T. SRL București și a schimbat în parte
sentința atacată în sensul că, a obligat pârâta și la plata sumei de 3.338 Euro
în lei la data plății, cu titlu de penalități pentru neîndeplinirea obligației
prevăzute la art. 9.15 din contractul de vânzare-cumpărare nr. 66 din 7
septembrie 2004. Menține celelalte dispoziții ale sentinței atacate.
Instanța de apel a reținut următoarele:
În art. 9.15 din contractul de
vânzare-cumpărare încheiat între părți s-a prevăzut obligația cumpărătorului de
a asigura gratuit și pe cheltuiala sa, know-how care să fie proprietatea sa
exclusivă în domeniul producției și al marketingului. Certificarea realizării
acestei obligații se face printr-o declarație pe proprie răspundere
autentificată a reprezentanților cumpărătorului.
La dosar s-a depus adresa nr. VP4/4136 din 1
noiembrie 2005 emisă de A.V.A.S. prin care s-au solicitat de la intimata-pârâtă
documente justificative pentru îndeplinirea acestei obligații, însă aceasta nu
a transmis documentele și nici declarația pe proprie răspundere autentificată,
ceea ce dovedește că obligația asumată nu a fost îndeplinită. Prin urmare, în
conformitate cu clauza penală contractuală de la art. 19.1 în temeiul căreia
cumpărătorul s-a obligat să plătească o penalitate de 5 % din prețul de
cumpărare pentru neîndeplinirea obligației de la art. 9.15, având în vedere că
prețul a fost de 66.760,17 euro și că nici în fața instanței de apel nu s-a
depus un certificat care să dovedească respectarea obligației contractuale,
Curtea a apreciat ca întemeiată cererea de obligare a intimatei-pârâte la plata
sumei de 3.348 euro cu titlu de daune către apelanta-reclamantă.
Prin cererea de recurs formulată, A.V.A.S. a
susținut că hotărârea recurată a fost pronunțată cu aplicarea greșită a legii.
În dezvoltarea motivului de nelegalitate
invocat s-a precizat că suma de 26.704 Euro reprezintă penalități ca urmare a
neîndeplinirii clauzelor contractuale, penalități calculate conform
prevederilor clauzei 9.1 din contract, prin aplicarea unui procent de 5 % din
valoarea prețului de cumpărare.
Clauza penală s-a stipulat pentru a asigura
acoperirea daunelor directe și previzibile printr-o evaluare făcută prin
convenția părților, astfel încât, în mod greșit atât instanța de fond cât și
instanța de apel au apreciat că nu s-a explicat în ce constă neexecutarea
clauzelor în fiecare caz în parte.
Temeiul de drept indicat de recurentă îl
constituie art. 304 pct. 9 C. proc. civ.
Intimata-pârâtă nu a formulat întâmpinare în
conformitate cu prevederile art. 308 alin. (2) C. proc. civ. și nu s-au depus
înscrisuri potrivit art. 305 C. proc. civ.
Recursul nu este fondat.
Înalta Curte, analizând decizia recurată în
raport de motivul invocat, de înscrisurile dosarului și de dispozițiile
incidente, constată că situația expusă nu se încadrează în dispozițiile art. 304
pct. 9 C. proc. civ., potrivit cărora hotărârea pronunțată este lipsită de
temei legal și a fost dată cu încălcarea și aplicarea greșită a legii.
În speță, recurenta nu a făcut distincție
între caracterul imperativ sau dispozitiv al normei de drept material ce a fost
nesocotită.
Nu s-a arătat în concret încălcarea legii de
fond sau a legii procesuale pentru efectuarea controlului judiciar, astfel că
nu se poate reține nelegalitatea hotărârii atacate, pentru acest motiv de
recurs invocat, ce poate consta, în lipsa de temei legal, în încălcarea legii
sau în aplicarea greșită a legii.
Pentru considerentul expus, în temeiul
dispozițiilor art. 312 (1) C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul
declarat de reclamanta A.V.A.S. București împotriva deciziei comerciale nr. 622
din 18 decembrie 2008 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VI-a
comercială, ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul declarat de reclamanta A.V.A.S.
împotriva deciziei comerciale nr. 622 din 18 decembrie 2008 pronunțată de
Curtea de Apel București, secția a VI-a comercială, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 2
octombrie 2009.