ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 414/2010

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: La data de 16 aprilie 2008, reclamanta SC G. SA Buzău a chemat în judecată pe pârâta A.V.A.S. București pentru ca prin hotărârea judecătorească ce se va pronunța, pârâta să fie obligată la plata sumei de 214.200 euro – echivalent în lei – calculată între data de 26 martie 2007 și până la data plății efective, cu dobânda legală aferentă. La baza acestor pretenții s-a situat contractul de vânzare-cumpărare de acțiuni din 13 septembrie 2002 prin care SC I.P. SA a cumpărat pachetul de acțiuni deținut de către A.V.A.S. la SC G. SA cu asumarea în principal a obligației de efectuare a unor investiții de mediu. În cursul soluționării pe fond a cauzei, pârâta a invocat excepția lipsei calității procesuale active a reclamantei, susținând că reclamanta și-a întemeiat pretențiile pe prevederile unui contract față de care este terț și în consecință nu are calitate procesuală activă.

Prin sentința comercială nr. 8549 din 3 septembrie 2008 pronunțată de Tribunalul București, secția a VI-a comercială, s-au dispus următoarele: - respingerea excepției lipsei calității procesuale active a reclamantei, ca neîntemeiată; - admiterea acțiunii reclamantei SC G. SA Buzău și obligarea pârâtei A.V.A.S. la plata sumei de 755.376,30 lei (reprezentând echivalentul în lei a sumei de 214.200 euro), cu dobânda legală aferentă, calculată astfel cum a fost cerută prin acțiune, cu cheltuieli de judecată în sumă de 52.200,29 lei. Pentru a pronunța această hotărâre instanța de fond a reținut că prin actul adițional din 27 aprilie 2005, s-a stabilit de către părți că penalitățile datorate de debitorul inițial SC I.P.

SA să fie plătite SC G. SA de către A.V.A.S. București în termen de 60 de zile de la data încheierii convenției de menținere în vigoare a contractului încheiat cu SC I.P. SA. Soluția pronunțată de instanța de fond a fost menținută și în apel; Curtea de Apel București, secția a VI-a comercială, prin decizia comercială nr. 617 din 17 decembrie 2008 a respins, ca nefondat apelul pârâtei A.V.A.S. București, reținând că în speță, suma cerută prin acțiune, respectiv cei 214.200 euro a fost încasată de A.V.A.S. București de la SC H.E. SRL și deci în mod corect prima instanță a obligat-o pe pârâtă la restituirea acestei sume către reclamanta îndreptățită a o deține. Împotriva acestei din urmă hotărâri, pârâta A.V.A.S.

București a declarat recurs solicitând admiterea acestuia, modificarea deciziei instanței de apel, cu admiterea apelului pârâtei iar pe fondul cauzei a solicitat respingerea acțiunii reclamantei. Au fost invocate în drept prevederile art. 304 pct. 9 C. proc. civ. Recurenta a susținut că hotărârea atacată este nelegală întrucât: - a menținut eronat dispozițiile hotărârii instanței de fond sub aspectul respingerii excepției lipsei calității procesuale active a reclamantei, încălcând principiul relativității efectelor contractului; - A.V.A.S. este îndreptățită să încaseze penalitățile contractuale în considerarea faptului că era cumpărător de acțiuni; - s-a semnat actul adițional din 27 aprilie 2005 exclusiv în vederea adaptării clauzelor contractuale la realitatea legislativă existentă la momentul încheierii acestui act adițional; - prin O.G.

nr. 27/2005 s-a modificat actul adițional menționat mai sus ceea ce a condus la concluzia că plata penalităților nu putea fi făcută în mod valabil în contul societății privatizate. Recursul pârâtei este nefondat. Potrivit prevederilor art. 304 pct. 9 C. proc. civ., modificarea sau casarea unei hotărâri se poate cere pentru motive de nelegalitate când hotărârea pronunțată este lipsită de temei legal ori a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greșită a legii. În motivele recursului pârâtei nu se regăsesc elemente care să se circumscrie nici aspectului încălcării și nici aceluia al aplicării greșite a legii care în sensul prevederilor art. 304 pct. 9 C. proc. civ. să justifice susținerile recurentei, cum de asemenea nu sunt elemente care să demonstreze că hotărârea recurată este lipsită de temei legal.

Astfel, în primul motiv de recurs susținerea recurentei că eronat s-a menținut soluția fondului prin care s-a respins excepția lipsei calității procesuale active a reclamantei este nefondată. Acest motiv de recurs a fost examinat și ca motiv de apel, instanța investită cu soluționarea apelului pârâtei stabilind că acțiunea reclamantei s-a întemeiat pe principiul îmbogățirii fără justă cauză astfel încât calitatea procesuală activă a reclamantei este dată de identitatea reclamantei, respectiv a persoanei juridice al cărei patrimoniu a suferit o diminuare, în speță reclamanta SC G. SA. Așadar în mod corect instanța de apel a menținut soluția fondului de respingere a excepției invocată de pârâtă la judecarea în fond a cauzei.

Nu este întemeiat nici motivul de recurs ce vizează aspectul că A.V.A.S. București este îndreptățită, în calitate de cumpărător de acțiuni să încaseze penalitățile. În hotărârea sa, instanța de apel a reținut că dreptul la penalități al reclamantei s-a născut în temeiul art. 3 din actul adițional la contractul de vânzare-cumpărare de acțiuni, în care s-a stipulat că se va vira societății supuse privatizării (în speță reclamanta) de către cumpărător (pârâta A.V.A.S. București) penalitățile datorate pentru nerespectarea clauzei din contract. Din perspectiva celor de mai sus, apar ca nefondate și motivele 3 și 4 de recurs. Este de remarcat faptul că în O.G. nr. 27/2005, s-au prevăzut dispoziții tranzitorii legate de aplicarea contractelor aflate în derulare, prevăzându-se expres că se vor aplica dispozițiile cap. IV din O.G.

nr. 25/2002, inclusiv a art. 16 din această ordonanță incident în speță. Din această perspectivă, titularul dreptului legitim de a încasa penalitățile pentru neîndeplinirea obligațiilor de mediu asumate conform contractului de vânzare-cumpărare de acțiuni este însăși societatea comercială supusă privatizării. Pe de altă parte, cum între părți nu s-a mai semnat un alt act adițional prin care acestea să convină asupra aplicării O.G. nr. 27/2002 în sensul trecerii penalităților izvorâte anterior intrării în vigoare a ordonanței enunțate și cum aceste penalități au fost deja încasate de A.V.A.S. București, corect instanța de apel a menținut soluția instanței de fond cu obligarea pârâtei A.V.A.S.

București la aplicarea dispozițiilor legale privind dobânda legală comercială încasată și obligarea acesteia la restituirea necuvenită a penalităților încasate. În contextul celor ce preced, recursul pârâtei este nefondat și în temeiul prevederilor art. 312 alin. (1) C. proc. civ. va fi respins cu această mențiune.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge recursul declarat de pârâta A.V.A.S. București împotriva deciziei comerciale nr. 617 din 17 decembrie 2008 a Curții de Apel București, secția a VI-a comercială, ca nefondat. Irevocabilă. Pronunțată, în ședința publică, astăzi 4 februarie 2010.