ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 05.02.2009

ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1050/2009

HOTĂRÂRE
05.02.2009
CAMERĂ
civil_1
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1050/2009 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2009)

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată

următoarele:

Reclamanții T.G. și T.D.F. au

solicitat Judecătoriei Timișoara ca, prin hotărârea ce o va pronunța, în

contradictoriu cu pârâții A.D.S., Consiliul Local al comunei Giarmata, SC M.C.

SRL, B.V., B.G., Ș.I. și Ș.E.A., P.P.M., P.A. și SC A. SA Giarmata, să constate

nulitatea absolută parțială a contractului de schimb imobiliar, intervenit la

20 martie 2003 și autentificat pe aceeași dată, sub nr. 609, de Biroul

Notarului Public G.E. din Timișoara, prin care au transmis pârâtei A.D.S.

proprietatea asupra imobilului teren – arabil, extravilan și extratabular,

situat administrativ pe terenul comunei Giarmata, județul Timiș, respectiv

parcela cu nr. 7 pe rola 842/1/1 cu vecinătățile, la nord A 842/1/1/8, la vest

D 843/1, la sud A 842/1/1/6 și la vest 842/1/2, la rândul ei cea din urmă

parcelă, în întindere de 50.000 mp, în schimbul cărora, pârâta – coschimbașă

și-a asumat obligația de a le transmite proprietatea asupra parcelei – pășune,

identificată cadastral cu nr. PC 357, în întindere de 81.500 mp, situată

administrativ în extravilanul aceleiași comune, în limita terenului, în

condițiile de exigență ale art. 58 M 59 din Legea nr. 7/1996.

Argumentându-și demersul judiciar

inițiat, reclamanții au învederat, în esență, că sancțiunea nulității absolute,

consacrată în materie de schimb de art. 1407, este atrasă inexorabil în speță,

de vreme ce, prin extrasele de carte funciară, având nr. 7875, 8234, 8821 și

8061 Giarmata, pârâta-coschimbașă le-a transmis pe calea schimbului, și ceea ce

excede proprietății sale, respectiv și terenul asupra căruia la acea epocă

purta proprietatea tabulară a pârâților de rând 2, 3, 4, 5, 6 și 7, ceea ce îi

îndrituiește să recurgă la concursul justiției.

Pentru identificarea întinderii

parcelei, a cărei legalitate instanța este chemată să o verifice, s-a recurs,

în condițiile art. 201 C. proc. civ., la efectuarea unei expertize tehnice

judiciare, în specialitatea topografie.

Prin sentința civilă nr. 1606/PI din

6 iulie 2007, pronunțată de Tribunalul Timiș, a fost admisă în parte acțiunea

civilă inițiată de către reclamanți; s-a constatat nulitatea absolută parțială

a contractului de schimb imobiliar intervenit la 20 martie 2003 între

reclamantă și pârâta A.D.S., autentificat pe aceeași dată, sub nr. 609, de

Biroul Notarului Public G.E. din Timișoara (prin care cei dintâi au transmis

celei din urmă imobilul teren arabil extravilan și extratabular, situat

administrativ pe teritoriul comunei Giarmata, județul Timiș, adică parcela cu

nr. 7 pe rola 842/1/1, cu vecinătățile în nord A 842/1/1/8, la est D 843/1, la

sud A 842/1/1/6 și vest D 842/1/2, în întindere de 50.000 mp, în schimbul

cărora, pârâta coschimbașă A.D.S., le-a transmis – parcela reprezentând pășune,

identificată cadastral cu nr. Ps. 357, în întindere de 81500 mp situată

administrativ în extravilanul comunei Giarmata, respectiv în limita terenului

în întindere de 2128 mp din parcela identificată cadastral cu nr. Ps. 357,

predată, în contextul operațiunii juridice de schimb imobiliar, de către

pârâtă, coschimbașa A.D.S., cu consecința menținerii aceleiași operațiuni

juridice, în limita imobilului teren predat de către copermutanții – reclamanți

și a aceleia în întindere de 60215 mp identificat cadastral cu nr. Ps. 357,

predat de copermutanta de rând 1 A.D.S. și tot ca o consecință a configurării

întinderii celei din urmă parcele și, mai apoi, a lipsirii de efecte juridice a

contractului de schimb imobiliar, în limita supra anunțată.

A dispus înscrierea parcelei în

întindere de 60215 mp, identificată cadastral cu nr. PS 357, într-o C.F. nouă

nedefinitivă, în favoarea reclamanților copermutanți, cu titlu de schimb

imobiliar, conform planului de situație anexă la suplimentul (răspunsul la

obiecțiuni) raportul de expertiză judiciară întocmit de către expertul tehnic

judiciar A.C., care face parte integrantă din hotărâre.

A respins în rest demersul judiciar

inițiat de reclamanți.

Pentru a pronunța această hotărâre,

prima instanță a reținut, în esență, că la momentul perfectării convenției de

schimb imobiliar, supusă desființării, pârâta A.D.S. deținea în al său

patrimoniu parcela identificată cadastral cu nr. Ps 357, doar în limita

suprafeței de 60215 mp așa cum o confirmă proba științifică, astfel că raportat

la dispozițiile art. 1407 C. civ., în speță convenția fiind lovită de nulitate

absolută în limita terenului ce excede proprietății pârâtei – coschimbașe.

Împotriva acestei sentințe au

declarat apel reclamanții și pârâții A.D.S. și Consiliul Local Giarmata.

Reclamanții-apelanți au criticat

hotărârea primei instanțe întrucât a analizat superficial capătul de cerere

privind intabularea pârâtei cu nr. Top. 5013/1 înscrisă în C.F. 7875 Giarmata,

în suprafață de 5307 mp, prin care se asigură accesul la terenul în suprafață de

60215 mp și în caz contrar, pârâta ar trebui obligată la despăgubiri pentru

terenul în suprafață de 21285 mp, sau la acordarea unei suprafețe de teren

egală ca valoare și în aceeași zonă.

Au mai susținut că nulitatea

contractului de schimb nu înlătura răspunderea pârâtei pentru evicțiune.

Pârâta A.D.S. a susținut prin

motivele de apel, că la data încheierii contractului de schimb, terenul în

litigiu figura în domeniul privat al statului, în administrarea SC A. SA

Giarmata, fiind inventariat, conform Legii nr. 268/2001, ca teren proprietatea

statului.

Prin acest contract reclamanții au

predat suprafețele de teren reprezentând arabil extravilan și extratabular în

suprafață de 50.000 mp, fiecare și de primit în schimb de la A.D.S. parcela Ps

357 în suprafață de 815 mp, în cauză agenția exercitând, în numele statului, dreptul

de proprietate asupra terenurilor cu destinație agricolă aparținând domeniului

privat al statului.

Pârâtul Statul Român prin Consiliul

Local Giarmata prin apelul declarat, a criticat sentința, invocând existența

autorității de lucru judecat dată prin deciziile civile nr. 727 din 13

octombrie 2004, 1603 din 2 decembrie 2004 și 730 din 13 octombrie 2004

pronunțată de Curtea de Apel Timișoara și faptul că nu au fost analizate

înscrisurile depuse la dosar, expertiza judiciară, că terenul nu a aparținut A.D.S.

ci comunei Giarmata.

A mai susținut că reclamanții

printr-o precizare de acțiune, au declarat că înțeleg să se judece doar cu

pârâta A.D.S., însă instanța de judecată nu a ținut cont de această precizare

de acțiune.

Curtea de Apel Timișoara, secția civilă,

prin decizia nr. 523 din 29 noiembrie 2007, a respins ca nefondate apelurile

declarate de reclamanți, pârâta A.D.S. și Consiliul Local Giarmata.

Pentru a decide astfel, curtea de

apel a reținut, în esență, următoarele: În ceea ce privește apelul reclamanților

curtea a reținut că, din extrasul de C.F. nr. 7875 Giarmata, parcela cu nr.

Top. 5013/3/1, în suprafață de 5307 mp, este proprietatea Statului Român,

astfel că instanța nu putea să dispună întabularea acestei parcele pe numele

reclamanților câtă vreme, nefăcând parte din patrimoniul coschimbașei A.D.S.,

nu a făcut obiectul contractului de schimb.

În acest sens sunt și deciziile

civile nr. 1603/2004 și respectiv 730/2004 ale Curții de Apel Timișoara.

Referitor la obligarea pârâtei A.D.S.

la plata de despăgubiri pentru terenul în suprafață de 21185 mp, a înlăturat

critica reclamanților întrucât, în primă instanță nu s-a solicitat efectuarea

unei expertize tehnice, context în care aceștia au posibilitatea de a pretinde

și a obține respectivele despăgubiri pe calea unei acțiuni separate.

A mai reținut instanța de apel, că

din înscrisurile aflate la dosar, rezultă că terenul în suprafață de 21.285 mp,

excede cadrului de aplicare a Legii nr. 268/2001, privind privatizarea

societăților comerciale, care dețin în administrare terenuri proprietate

publică și privată ale statului, cu destinație agricolă, astfel că acest teren

nu poate face obiectul schimbului, înlăturând ca nefondată critica apelantei A.D.S.

Referitor la apelul declarat de

pârâtul Statul Român prin Consiliul Local Giarmata, instanța de apel a

constatat că este nefondat întrucât, prin admiterea acțiunii reclamanților și

invalidarea convenției de schimb pentru suprafața de 21.285 mp, s-a datorat

tocmai faptului că respectivul teren nu era proprietatea pârâtei A.D.S., astfel

că a sancționat cu nulitatea absolută convenția de schimb.

Cu privire la parcela cu nr. top.

5013/3 înscrisă în C.F. 7876 Giarmata, în suprafață de 6710 mp, raportul de

expertiză tehnică întocmit în cauză a stabilit că această parcelă aparține

Consiliului Local Giarmata, fiind inclusă în suprafața de 21.285 mp, pentru

care s-a dispus nulitatea absolută a convenției.

Referitor la critica, că printr-o

precizare de acțiune reclamanții au declarat inițial că renunță la judecata față

de celelalte părți din proces și că vor să se judece doar cu pârâta A.D.S.,

însă la data de 15 decembrie 2006, aceiași reclamanți au declarat că înțeleg să

se judece și cu ceilalți pârâți inclusiv cu pârâtul Consiliul Local Giarmata.

În ceea ce privește susținerea

pârâtului cum că în cauză ar exista autoritate de lucru judecat și anume că

prin deciziile civile nr. 727 din 13 octombrie 2004, 1603 din 2 decembrie 2004

și 730 din 13 octombrie 2004 pronunțate de Curtea de Apel Timișoara s-a

soluționat problema proprietarului terenului în litigiu, curtea a constatat că

nu sunt îndeplinite condițiile cerute de art. 1201 C. civ.

Împotriva acestei decizii au

declarat recurs reclamanții T.D.F. și T.G., pârâții A.D.S. și Consiliul Local

al comunei Giarmata.

În dezvoltarea motivelor de recurs

prevăzute de art. 304 pct. 7, 8 și 9 C. proc. civ., reclamanții-recurenți au

susținut că urmare a expertizei efectuate de ing. A.C. și răspunsul la

obiecțiuni au solicitat instanței intabularea în favoarea acestora a parcelei

de teren în suprafață de 5307 mp, din C.F. nr. 7875 Giarmata cu nr. Top.

5013/3/1.

În ipoteza în care va fi admisă

cererea de intabulare, recurenții au solicitat obligarea pârâtei A.D.S. la

plata despăgubirilor pentru diferența de teren ce nu se poate atribui în

natură, respectiv 15.978 mp și în caz contrar să le fie acordate despăgubiri

pentru suprafața de 21.285 mp.

Au mai arătat recurenții că în mod

greșit instanța a respins cererea de despăgubiri cu motivarea că nu au

solicitat primei instanțe o expertiză evaluatoare, recomandându-se calea

acțiunii separate.

Pârâta A.D.S., în dezvoltarea

motivului prevăzut de art. 304 pct. 9 C. proc. civ., a susținut că ambele

instanțe nu au motivat împrejurarea că la data încheierii contractului de

schimb, terenul în litigiu nu se afla în patrimoniul A.D.S., în raport de

inventarele SC A. Giarmata SA, întocmite în baza Ordinului comun nr. 150/2002 și

1061/2002 al MAAP și ADAP, din care rezultă că terenul de 8,15 ha figura la

categoria de folosință „pășuni” parcela PS 357, înscrisuri pe care instanțele

le-au ignorat.

De asemenea, la dosarul cauzei nu

exista nici un document din care să reiasă că terenul în suprafață de 21.057 mp

a ieșit din domeniul privat al statului aflat în administrarea A.D.S., astfel

cum o impune art. 1169 C. civ.

Față de cele expuse, a solicitat

admiterea recursului, modificarea hotărârii atacate în sensul respingerii

acțiunii și menținerii contractului de schimb nr. 609 din 20 martie 2003.

Pârâtul Consiliul Local Giarmata a

criticat hotărârea întrucât instanța nu a analizat situația juridică a

terenului atribuindu-l greșit reclamanților și nici actele depuse la dosar,

inclusiv raportul de expertiză tehnică judiciară întocmit de expertul tehnic A.C.

Parcela identificată în raportul de

expertiză tehnică judiciară ca fiind înscrisă în C.F. 7875 Giarmata nr. Top.

5013/3, în suprafață totală de 6710 mp, este înstrăinată (prin contract de

vânzare-cumpărare) către numitul L.D. încă din anul 2003, însă acesta nu și-a

putut înscrie dreptul de proprietate asupra terenului, întrucât C.F. a fost

„blocat”, urmare a înscrierii proceselor ce se găsesc notate și în prezent.

Recurenta a invocat puterea lucrului

judecat în raport cu deciziile civile nr. 727 din 13 octombrie 2004, nr. 1603

din 2 decembrie 2004 și nr. 730 din 13 octombrie 2004 pronunțată de Curtea de

Apel Timișoara, prin care a fost soluționat în mod irevocabil, atât problema

proprietarului terenului în litigiu, cât și problemele legate de dezmembrările

efectuate.

Printr-o ultimă critică, recurenta a

arătat că instanța de judecată nu a ținut cont în pronunțarea hotărârii de

precizarea făcută de reclamanți, în sensul că înțeleg să se judece numai cu

pârâta A.D.S., renunțând la judecata față de celelalte părți.

Pentru considerentele expuse, a

solicitat admiterea recursului.

Verificând legalitatea deciziei

recurate, în raport de criticile formulate și de dispozițiile legale aplicate,

Înalta Curte constată că recursurile declarate de reclamanții T.D.F. și T.G. și

pârâții A.D.S. și Consiliul Local al comunei Giarmata sunt nefondate pentru

considerentele ce succed.

Prin acțiunea introductivă de

instanță reclamanții au solicitat să se constate că au efectuat un schimb de

terenuri cu pârâta A.D.S., în baza contractului de schimb autentificat sub nr.

609 din 20 martie 2003, prin care au predat pârâtei A.D.S., suprafața de 50.000

mp, teren arabil extravilan și extratabular, identificat în parcela A 842/1/1/7

și 5.000 mp, în parcela A 842/1/1/8 localitatea Giarmata, primind în schimb

suprafața de 81.500 mp, teren situat în parcela PS 357 Giarmata.

Din raportul de expertiză tehnică

întocmit de expert A.C. rezultă că imobilele ce face obiectul litigiului de

față sunt situate în extravilanul comunei Giarmata.

Conform planului cadastral parcela

cu nr. PS 357 în suprafață de 81.500 mp, a făcut obiectul schimbului de teren.

La data de 20 martie 2003, când s-a

încheiat contractul de schimb, pârâta A.D.S. nu mai deținea suprafața de 81.500

mp, în integralitate, deoarece la 7 august 2002, o parte din terenul aferent

parcelei Ps 357, a fost substituit cu nr. cad. 5013 și înscris în C.F. 7875

nedefinitiv Giarmata.

Parcela cu nr. cadastral 5013,

înscrisă în C.F. 7875 nedefinitiv Giarmata în proprietatea Statului Român

asupra terenului și SC A. Giarmata SA asupra construcțiilor, s-a dezmembrat la

5 decembrie 2002 în trei parcele, respectiv: parcela cu nr. cad. 5013/2 în

suprafață de 6493 mp parcela cu nr. cad 5013/2 în suprafața de 7854 mp, și

parcela cu nr. cad. 5013/3 în suprafață de 6710 mp

La data efectuării măsurătorilor,

suprafața de teren rămasă din parcela cu nr. Ps 357 era de 61.250 mp, iar la

data efectuării expertizei, parcela cu nr. 5013/3 era în proprietatea Statului

Român asupra terenului și SC A. Giarmata SA asupra construcțiilor.

Din suprafața totală a parcelei cu

nr. cad. 5013/3, o suprafață de 5307 mp se suprapune peste parcela cu nr. cad.

Ps 357.

Prin urmare, diferența de 21285 mp

între suprafața de 81.500 mp, la cât s-a obligat să transmită pârâta A.D.S. și

de 60.215 mp, cât deține în realitate, se află identificată cadastral în

parcelele cu nr. 5013/1, 5013/2, 5013/2/1, 5013/3, în C.F. nr. 7875, 8234, 8821

și 8061 Giarmata.

Cum parcela cu nr. top. 5013/3/1, în

suprafață de 5307 mp înscrisă în C.F. nr. 7875 Giarmata aparține Statului

Român, și nu a făcut obiectul contractului de schimb, nu putea fi atribuită

reclamanților.

Ca atare, critica

recurenților-reclamanți va fi respinsă pentru considerentele expuse mai sus.

Nefondată este și critica privind

neacordarea despăgubirilor pentru terenul în suprafață de 21285 mp, deoarece

așa cum corect au reținut ambele instanțe, reclamanții nu au solicitat în primă

instanță efectuarea unei expertize tehnice de specialitate, context în care le pot

solicita pe calea unei acțiuni separate.

Cu privire la recursul declarat de

Consiliul Local Giarmata.

Este adevărat că, printr-o precizare

a acțiunii, reclamanții au declarat că înțeleg să renunțe la judecată față de

celelalte părți din proces și că vor să se judece numai cu pârâta A.D.S.

Prin încheierea de ședință din 27

aprilie 2007, prima instanță a reținut că reclamanții au revenit asupra precizării

de acțiune înțelegând să se judece și cu ceilalți pârâți, pentru care hotărârea

judecătorească să le fie opozabilă.

Cum acțiunea poartă asupra

constatării nulității absolute parțiale a contractului de schimb imobiliar și

cum incidența sancțiunii se cere a fi verificată jurisdicțional, chiar dacă

reclamanții au formulat precizarea de acțiune cu nesocotirea cerințelor art.

132 C. proc. civ., primirea celei din urmă cereri precizatoare nu se subsumează

consimțământului pârâților.

În consecință, critica

recurentului-pârât Consiliul Local Giarmata, sub acest aspect este nefondată.

Nefondată este și critica

referitoare la faptul că terenul în litigiu nu a fost și nu poate fi în

proprietatea pârâtei A.D.S. și nu putea face obiectul contractului de schimb,

întrucât a fost scos din circuitul civil agricol, fiind situat în planul

urbanistic general, respectiv în intravilanul extins al localității Giarmata,

deoarece ansamblul probator administrat în cauză face dovada faptului că pârâta

A.D.S. deține în proprietate suprafața de 60215 mp identificat cadastral în

parcela PS 357.

În ceea ce privește parcela

identificată în C.F. 7875 Giarmata nr. top. 5013/3, în suprafață de 6710 mp,

așa cum rezultă din expertiza tehnică ordonată în cauză, este proprietatea

Consiliului Local Giarmata, fiind fără relevanță că această suprafață a făcut

obiectul unui contract de vânzare-cumpărare în anul 2003, astfel încât regimul

juridic al acestei parcele, integrată în suprafața de 21285 mp, pentru care s-a

constatat nulitatea absolută a contractului de schimb, a rămas neschimbată.

În ceea ce privește critica

formulată de recurenta-pârâtă A.D.S., că la data încheierii contractului de

schimb, 20 martie 2003, reclamanții au predat suprafețele de câte 50.000 mp,

reprezentând parcela sunt sub 842/1/7 și au primit în schimb parcela PS 357 în

suprafață de 81.500 mp, neexistând probe care să ateste că terenul în suprafață

de 21.057 mp, a ieșit din domeniul privat al statului, este de asemenea

nefondată.

Expertiza tehnică judiciară dispusă

în cauză, a stabilit că suprafața de 21.285 mp, se află identificată cadastral

cu nr. 5013/3, 5013/1, 5013/2/2 și 5013/2/1 înscrise în C.F. 7875, C.F. 8234, C.F.

8821 și C.F. 8061, la data încheierii contractului de schimb 2003/2003, și nu

mai erau în proprietatea Agenției Domeniilor Statului.

În consecință, recursurile declarate

în cauză vor fi respinse ca nefondate, potrivit art. 312 alin. (1) C. proc.

civ.

Respinge ca nefondate recursurile

declarate de reclamanții T.D.F. și T.G. și pârâții A.D.S. și Consiliul local al

comunei Giarmata împotriva deciziei nr. 523 din 29 noiembrie 2007 a Curții de

Apel Timișoara, secția civilă.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi

5 februarie 2009

.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2005-07-01
0,94
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 5807/2005
urmare, excepția de ilegalitate a art. 1.4 lit. b) din norma invocată de reclamantă este întemeiată cu consecința admiterii apelului reclamantei și implicit a acțiunii acesteia. Împotriva acestei decizii, în termen legal, au declarat recurs
ÎCCJ 2010-01-22
0,93
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 221/2010
începere a urmăririi penale s-a arătat că: - prin Decizia civilă nr. 1614/ R din 14 noiembrie 2007 pronunțată de Tribunalul Timiș în completul de judecată alcătuit din judecătorii C.B., A.A. și I.I., a fost admis recursul declarat de T.V. ș
ÎCCJ 2010-10-01
0,93
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 4913/2010
Prin cererea înregistrată la data de 16 ianuarie 2006 pe rolul Judecătoriei Timișoara sub nr. 12487/325/2006, reclamanta R.H. a chemat în judecată Statul Român prin Consiliul Local al Municipiului Timișoara și Prefectura județului Timiș în
ÎCCJ 2012-11-12
0,93
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 6884/2012
Asupra cauzei de față, constată următoarele: Prin contestația înregistrată pe rolul Tribunalului Timiș, secția civilă, la data de 6 ianuarie 2004, sub nr. 360/C/2004, reclamantul T.I. a solicitat anularea Dispoziției din 2 octombrie 2003 em
ÎCCJ 2023-11-16
0,93
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2191/2023
ța va dispune administrarea acestei probe. Prin sentința civilă nr. 1729/PI din 7 decembrie 2017, Tribunalul Timiș, Secția I civilă a admis excepția necompetenței sale materiale și a declinat competența soluționării cauzei în favoarea Judec
Sursă