ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4172/2008
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4172/2008 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2008)
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar,
constată următoarele:
Prin încheierea din 25 iunie 2008,
Judecătoria Sectorului 1 București investită cu acțiunea în constatare privind
inexistența dreptului de administrare asupra imobilului din București, a admis
cererea formulată de reclamantul T.M., în contradictoriu cu RA A.P.P.S., de
sesizare a Curții de Apel București, secția de contencios administrativ, cu
soluționarea excepției de nelegalitate a H.G. nr. 895/1996.
Astfel investită, Curtea de Apel
București, secția de contencios administrativ, prin sentința civilă nr. 2271
din 11 septembrie 2008 a respins excepția de nelegalitate ca inadmisibilă
reținând pentru aceasta că cele două hotărâri sunt acte administrative cu
caracter normativ, întrucât consacră regimul proprietății publice a statului,
și care nu pot fi contestate pe calea procedurală prevăzută de art. 4 Legea nr.
554/2004 ele putând fi atacate oricând pe calea acțiunii directe în condițiile
art. 114 alin. (4) Legea nr. 554/2004.
Împotriva acestei sentințe a declarat
recurs T.M. care în esență a susținut că din modul de redactare al art. 4 alin.
(2) Legea nr. 554/2004, este evident că legiuitorul nu a înțeles să facă
distincția între acte administrative unilaterale cu caracter individual sau
normativ, astfel încât excepția de nelegalitate poate fi invocat împotriva
oricărui act administrativ unilateral fie el individual sau normativ.
Recursul este fondat.
Mijloc de apărare în procesul civil,
excepția de nelegalitate astfel cum este reglementată de Legea nr. 554/2004
prin art. 4 vizează actele administrative unilaterale, fără a distinge între individuale
și cele normative, ambele categorii aparținând sferei largi a actelor
administrative unilaterale așa cum acestea sunt definite de art. 2 alin. (1)
lit. c) al aceluiași act normativ.
Faptul că în intenția legiuitorului a
fost să extindă această procedură de verificare a legalității actelor
administrative unilaterale și asupra celor normative o dovedește de altfel și
alin. (2) al art. 4 unde se vorbește numai de acte administrative unilaterale
fără a se face vreo diferențiere.
Astfel fiind, în mod eronat s-a reținut
de către instanța fondului că actele administrative în cauză nu pot face
obiectul excepției de nelegalitate tocmai datorită caracterului lor normativ.
Văzând dispozițiile art. 313 C. proc.
civ.,
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite recursul declarat de T.M.
împotriva sentinței civile nr. 2271 din 11 septembrie 2008 a Curții de Apel
București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal.
Casează sentința atacată și trimite cauza
spre rejudecare la aceiași instanță.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 19
noiembrie 2008.