ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 884/2008

Asupra recursului de față:

Din

examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin acțiunea înregistrată

la 23 mai 2007 la Tribunalul Botoșani, reclamantul Județul Botoșani a solicitat

ca în contradictoriu cu pârâtul Municipiul Botoșani să i se recunoască dreptul

de proprietate asupra imobilului situat în municipiul Botoșani și să fie

obligat pârâtul să-i elibereze acest spațiu, ocupat în prezent de Serviciul

public comunitar de evidență a persoanei al municipiului Botoșani.

În

motivarea acțiunii, reclamantul a arătat că spațiul precizat în cerere a fost

transmis în domeniul public al județului Botoșani prin H.G. nr. 2344/2004, iar

pârâtul a invocat excepția de nelegalitate a acestui act administrativ,

susținând că au fost încălcate prevederile art. 11 alin. (2) din H.G. nr. 2104/2004.

Tribunalul

Botoșani, secția comercială, contencios administrativ și fiscal, a pronunțat

încheierea din 29 august 2007, prin care în temeiul art. 4 din Legea nr. 554/2004

a sesizat Curtea de Apel Suceava, secția comercială, contencios administrativ

și fiscal, pentru soluționarea excepției de nelegalitate invocată de pârât și a

dispus suspendarea judecării cauzei până la soluționarea irevocabilă a

excepției.

Prin

sentința nr. 200 din 3 decembrie 2007, Curtea de Apel Suceava, secția

comercială, contencios administrativ și fiscal, a respins ca nefondată excepția

de nelegalitate invocată de Municipiului Botoșani.

Hotărând

astfel, Instanța de Fond a reținut că H.G. nr. 2344/2004 a fost adoptată în

baza art. 24 și art. 25

1

din O.G. nr. 84/2001 privind înființarea,

organizarea și funcționarea serviciilor publice comunitare de evidență a

persoanelor, deoarece statul a transmis competențelor în acest domeniu unei noi

persoane juridice și anume, B.J.E.P. Botoșani, asigurându-i totodată și

resursele echivalente necesare pentru exercitarea competențele, prin

transmiterea în proprietatea publică a județului Botoșani a spațiului indicat în

acțiune.

Față

de motivarea dată excepției de nelegalitate, Instanța de Fond a constatat și că

această excepție constituie de fapt un mijloc de apărare, care poate fi

analizată în contextul celorlalte probe, în temeiul principiilor și regulilor

dreptului comun.

Împotriva

acestei sentințe, a declarat recurs Municipiul Botoșani solicitând ca în baza art.

304 pct. 7 și pct. 9 C. proc. civ., să fie modificată hotărârea atacată, în sensul

admiterii excepției de nelegalitate invocată cu privire la anexa H.G. nr. 2344/2004.

Recurentul

a susținut că Instanța de Fond a pronunțat o soluție nelegală și netemeinică,

reținând în mod eronat situația de fapt și făcând o greșită aplicare a legii.

Dezvoltând

motivele invocate, recurentul a arătat că în spațiul din Botoșani, a funcționat

fosta Formațiune de evidență a populației a municipiului Botoșani și nu Biroul

Județean, cum a reținut Instanța de Fond. Din acest considerent, recurentul a

susținut că este greșită constatarea primei Instanței că destinația spațiului a

fost stabilită generic de legiuitor și că spațiul respectiv a fost folosit de

fostul B.J.E.P.

Aplicarea

greșită a legii a fost invocată în recurs cu referire la dispozițiile art. 4 alin.

(1) din O.G. nr. 84/2001, art. 11 alin. (2) din H.G. nr. 2104/2004 și art. 30

din Legea nr. 339/2004, arătându-se că în urma reorganizării M.A.I.,

activitățile și patrimoniul formațiunilor locale de evidență a populației au

fost transmise consiliilor locale pentru înființarea serviciilor publice

comunitare locale de evidență a persoanelor. Potrivit acestor prevederi legale,

recurentul a învederat că spațiul indicat în acțiune a fost nelegal trecut în

domeniul public al Județului Botoșani prin actul administrativ a cărei

legalitate a fost contestată pe cale de excepție.

Analizând

actele și lucrările dosarului, în raport și de dispozițiile art. 304 și art. 304

1

C. proc. civ., Înalta Curte va respinge prezentul recurs ca nefondat pentru

următoarele considerente:

Instanța

de Fond a respins excepția de nelegalitate ca nefondată, dar și cu motivarea

că, acest mijloc de apărare poate fi analizat în contextul întregului material

probator, în temeiul principiilor și regulilor de drept de comun la Instanța sesizată cu fondul pricinii.

Soluția

Instanței de Fond este legală față de natura juridică a actului administrativ a

cărei nelegalitate a fost invocată pe cale de excepție în baza art. 4 din Legea

nr. 554/2004 prin întâmpinarea depusă la data de 20 iunie 2007 de Municipiul

Botoșani.

Astfel,

se reține că H.G. nr. 2344/2004 privind trecerea unor bunuri din domeniul

public sau privat al statului și din administrarea M.A.I. în domeniul public al

unităților administrativ teritoriale și în administrarea Consiliului General al

Municipiului București a consiliilor județene sau locale reprezintă un act

administrativ cu caracter individual.

Acest

act administrativ a fost publicat în M. Of. nr. 1274 din 30 decembrie 2004,

anterior datei de 7 ianuarie 2005, la care a intrat în vigoare Legea nr. 554/2004

și în consecință nelegalitatea actului nu poate fi invocată și cercetată în

procedura reglementată în art. 4 al legii, pentru că s-ar încălca principiul

stabilității raporturilor juridice.

Dispozițiile

Legii nr. 262/2007 pentru modificarea și completarea Legii nr. 554/2004 nu sunt

incidente excepției invocate de recurentul - pârât, întrucât au intrat în

vigoare după data formulării excepției și nu pot fi aplicate retroactiv.

De

asemenea, nu pot fi aplicate dispozițiile art. 2 alin. (2) din Legea nr. 262/2007

privind posibilitatea invocării excepției de nelegalitate și pentru actele

administrative unilaterale emise anterior intrării în vigoare a Legii nr. 554/2004,

în forma inițială, întrucât nu a fost reglementată expres ipoteza juridică și

pentru actul administrativ cu caracter individual, cum este cel dedus judecății

în cauză.

Recurentul

nu a contestat natura juridică a actului administrativ în litigiu și nu a

criticat concluzia Instanței de Fond privind posibilitatea examinării excepției

de nelegalitate, ca mijloc de apărare, la Instanța competentă să judece fondul pricinii.

Pentru

considerentele expuse, soluția de respingere a excepției de nelegalitate va fi menținută

ca legală și temeinică, fără a se mai impune analizarea celorlalte critici din

recurs, urmând ca acestea să fie avute în vedere, ca mijloace de apărare la Instanța sesizată cu fondul pricinii, competentă să se pronunțe și asupra excepției de

nelegalitate, în conformitate cu principiile generale de drept și nu procedura

specială aplicabilă după data adoptării și publicării actului administrativ

contestat pe cale incidentă.

În

consecință, nefiind motive de casare sau de modificare a hotărârii atacate,

Înalta Curte va respinge prezentul recurs ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat

de pârâtul Municipiul Botoșani, prin Primar, împotriva sentinței nr. 200 din 3

decembrie 2007 a Curții de Apel Suceava, secția comercială, de contencios

administrativ și fiscal, ca nefondat.

Pronunțată, în ședință

publică, astăzi 5 martie 2008.