ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 337/2009

Asupra recursurilor de față;

Din examinarea lucrărilor

din dosar, constată următoarele:

Prin sentința civilă nr. 113/F-C din 21 iulie 2008,

Curtea de Apel Pitești, secția comercială, de contencios administrativ și

fiscal, a admis cererea privind suspendarea executării actului administrativ

intitulat „Rezultate finale ale etapei de atribuire trafic județean, ședința 30

mai 2008, în ceea ce privește traseul 044 Drăgășani – Băbeni – Râmnicu

Vâlcea", cerere formulată de reclamanta SC M.S. SRL, în contradictoriu cu

pârâtele Agenția pentru Serviciile Societății Informaționale (A.S.S.I.-S.E.A.T.)

și SC A.T. SA Râmnicu Vâlcea, a dispus suspendarea, până la pronunțarea

instanței de fond, a rezultatelor atribuirii electronice în ședința din 30 mai

2008 pentru traseul 044 Drăgășani – Băbeni - Râmnicu Vâlcea și a obligat

pârâtele să plătească reclamantei cheltuielile de judecată.

Pentru a pronunța această

hotărâre, instanța de fond a reținut, în esență, că în cauză au fost

îndeplinite cumulativ cele două condiții legale cazul bine justificat și paguba

iminentă. Astfel, prin caz bine justificat se înțelege acel cumul de

împrejurări legate de starea de fapt și de drept care sunt de natură să creeze

o îndoială serioasă în privința legalității actului administrativ, iar prin

pagubă iminentă acel prejudiciu material viitor și previzibil sau perturbarea

previzibilă a funcționării unei autorități sau serviciu public.

Curtea de Apel a reținut

îndeplinită condiția cazului bine justificat, legat de acordarea punctajului la

atribuirea traseelor pentru transportul regulat de persoane și constând în

existența unor rațiuni de natură să pună la îndoială legalitatea calculului.

Instanța de fond a apreciat,

de asemenea, că prejudiciul iminent poate fi localizat atât în patrimoniul

reclamantei, care ar fi lipsită de posibilitatea obținerii unor venituri prin

executarea traseului pentru care a licitat, dar și în patrimoniul cetățenilor

care au beneficiat de servicii care cel puțin în aparență au fost de calitate.

O astfel de aparență se bazează, în principal, pe faptul că nu s-a susținut și

nu s-a dovedit că în perioada anterioară, cât reclamanta a efectuat traseul,

acesteia i s-au aplicat sancțiuni legale pentru neîndeplinirea

necorespunzătoare a obligațiilor.

Împotriva acestei hotărâri,

pârâtele SC A.T. SA Râmnicu Vâlcea și A.S.S.I. au declarat recurs, criticând-o

pentru nelegalitate și netemeinicie.

A.S.S.I. a criticat sentința

pentru motive pe care le-a încadrat în prevederile art. 304 pct. 9 și art. 3041

C. proc. civ., arătând, pe de o parte, că la data de 30 iunie 2008, când

instanța a fost învestită cu suspendarea executării „Rezultatelor finale ale etapei

de atribuire electronică în trafic județean, ședința din 30 mai 2008”, cererea

era lipsită de obiect, pentru că rezultatele generale de aplicație informatică

fuseseră deja puse la dispoziția autorităților publice cu atribuții în

atribuirea traseelor, conform art. 37 alin. (10) din Legea serviciilor de

transport public local nr. 92/2007 și art. 19 alin. (1) din Normele aprobate

prin Ordinul Ministrului Internelor și Reformei Administrative nr. 353/2007.

Pe de altă parte, recurenta-pârâtă

a arătat că în cauză nu erau îndeplinite condițiile cuprinse cumulativ de art. 14

alin. (1) din Legea nr. 554/2004, instanța de fond scăpând din vedere că

suspendarea executării se poate dispune pentru prevenirea unei pagube iminente,

esențial fiind ca producerea prejudiciului să poată fi prevenită prin

suspendarea actului administrativ atacat și să existe o situație care să impună

urgența luării unei măsuri vremelnice.

Recurenta-pârâtă SC A.T. SA Râmnicu

Vâlcea a solicitat casarea sentinței și trimiterea cauzei spre rejudecare la

aceeași instanță, invocând încălcarea art. 129 C. proc. civ. prin soluționarea

cauzei la primul termen de judecată, cu ignorarea cererii de amânare pentru

lipsă de apărare pe care o depusese la dosar.

Recurenta-pârâtă a criticat

sentința și pentru ignorarea dispozițiilor art. 163 și următoarele C. proc.

civ., arătând că pe rolul Tribunalului Argeș se mai află o cauză cu aceleași

părți și același obiect, înregistrată cu nr. 2023/109/2008 - împrejurare pe care

Curtea de Apel a cunoscut-o, dar a socotit-o lipsită de efecte juridice din

perspectiva litispendenței.

O altă critică adusă

sentinței constă în încălcarea principiului contradictorialității și a

dreptului la apărare prin soluționarea cererii fără citarea emitentului actului

– Comisia Paritară pentru atribuirea traseelor cuprinse în programul de transport

public județean de persoane de pe lângă Consiliul Județean Vâlcea .

De asemenea, SC A.T. SA a

invocat încălcarea prevederilor art. 14 alin. (6) din Legea nr. 554/2004, care

interzice formularea mai multor cereri de suspendare succesive pentru aceleași

motive, precum și aplicarea greșită a art. 2 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 554/2004,

în sensul că operațiunea efectuată de autoritatea pârâtă și tabelul cu

rezultatele etapei de atribuire electronică nu constituie acte administrative,

conform definiției prevăzute de textul legal menționat.

În fine, recurenta-pârâtă a

arătat că hotărârea recurată contravine vădit dispozițiilor art. 14 din Legea nr.

554/2004, în speță nefiind îndeplinită niciuna dinte condițiile prevăzute de

lege pentru suspendarea executării actului administrativ.

Prin întâmpinarea depusă la

dosar, intimata-reclamantă a respins motivele din ambele recursuri, arătând, în

esență, următoarele:

-SC A.T. SA Râmnicu Vâlcea

nu a fost prejudiciată prin respingerea cererii de amânare pentru lipsă de

apărare, în condițiile în care nu a avut probe de administrat în fața primei

instanțe;

-Curtea de Apel a reținut în

mod corect că sentința din 3 iulie 2008, prin care a fost respinsă o altă

cerere de suspendare a executării, nu prezintă autoritate de lucru judecat, iar

în dosarul nr. 2023/109/2008 al Tribunalului Argeș erau implicate alte părți,

astfel că nu putea fi reținută litispendența;

-„Rezultatele etapei de

atribuire electronică” au natura juridică a unui act administrativ, iar

autoritatea emitentă este A.S.S.I., astfel că nu se impunea citarea în cauză a

Comisiei Paritare;

-Hotărârea nr. 45 din iunie

2008, prin care Comisia Paritară din cadrul Consiliului Județean Vâlcea a

atribuit traseul 044 și a dispus eliberarea licențelor de traseu a format

obiectul unei cereri de suspendare soluționate prin sentința nr. 412/CA din 13

august 2008 prin admiterea cererii;

-vechimea pe traseu

atribuită SC A.T. SA a făcut obiectul analizei în dosarul nr. 2502/109/2008 al

Tribunalului Argeș, soluționat prin sentința nr. 413/CA din 13 august 2008 în

sensul admiterii cererii intimatei-reclamante din prezenta cauză ;

-instanța de fond a reținut în

mod corect existența unui prejudiciu care i s-ar putea produce prin

neefectuarea traseului.

Cu privire la recursul A.S.S.I.,

intimata-reclamantă a arătat, pe de o parte, că emiterea hotărârii de atribuire

a traseelor de către Comisia Paritară se confundă cu procedeul tehnic prin care

se realizează atribuirea și pe de o parte că instanța de fond a reținut corect

aplicabilitatea art. 14 din Legea nr. 554/2004.

În recurs a fost

administrată proba cu înscrisuri depuse la dosar, prin registratura instanței,

la data de 16 decembrie 2008, de către recurenta-pârâtă SC M.S. SRL.

Examinând cauza prin prisma

motivelor invocate de recurente și a prevederilor art. 3041 C. proc. civ., ținând

seama de toate susținerile și apărările părților și de înscrisurile depuse la dosar

în ambele faze procesuale, Înalta Curte constată că recursurile sunt fondate,

în limitele și pentru considerentele ce vor fi expuse în continuare, cu

precizarea că motivele comune legate de neîndeplinirea condițiilor prevăzute de

art. 14 din Legea nr. 554/2004 urmează a fi grupate și analizate împreună.

Cu privire la respectarea

normelor de procedură și a principiilor ce guvernează procesul civil, Înalta

Curte constată că susținerile recurentei-pârâte SC A.T. SA nu sunt întemeiate,

pentru că instanța de fond i-a respins motivat cererea de amânare a cauzei

pentru lipsă de apărare, ținând seama de momentul primirii citației și de

urgența impusă de art. 14 din Legea nr. 554/2004, făcând aplicarea art. 156 alin.

(2) C. proc. civ., în sensul că a amânat pronunțarea pentru a fi depuse

concluzii scrise, partea având astfel posibilitatea să își exercite dreptul la

apărare.

Între cererea soluționată

prin sentința recurată și acțiunea înregistrată pe rolul Tribunalului Argeș cu nr.

2023/109/2008 nu există identitate de părți, în cauza respectivă, soluționată

între timp, prin sentința nr. 450/2008, figurând în calitate de pârâți, SC A.T.

SA, Consiliul Județean Vâlcea, Comisia Paritară din cadrul Consiliului județean

Vâlcea și Autoritatea Rutieră Română - Agenția Vâlcea - nefiind îndeplinite

astfel condițiile prevăzute de art. 163 C. proc. civ., pentru admiterea

excepției de litispendență.

Nici motivul de recurs

privind necitarea în cauză a Comisiei Paritare pentru atribuirea traseelor

cuprinse în programul de transport public județean de persoane nu este fondat,

pentru că autoritatea emitentă a actului administrativ dedus judecății este A.S.S.I.,

chemată în judecată în mod corespunzător.

Înalta Curte constată însă

întemeiate criticile privind neîndeplinirea condiției prevăzute în mod

cumulativ de art. 14 alin. (1) din Legea nr. 554/2004.

Potrivit prevederilor legale

menționate, în cazuri bine justificate și pentru prevenirea pagubei iminente,

după sesizarea, în condițiile art. 7, a autorității publice care a emis actul

sau a autorității ierarhic superioare, persoana vătămată poate să ceara

instanței competente să dispună suspendarea executării actului administrativ

unilateral, până la pronunțarea instanței de fond.

Suspendarea executării

actului administrativ este o măsură vremelnică, ce se impune în situații de

urgență, atunci când există un caz bine justificat în accepțiunea art. 2 alin. (1)

lit. t) din Legea nr. 554/2004, scopul său fiind protejarea persoanei vătămate

prin prevenirea unei pagube iminente care i-ar putea fi provocate prin punerea

în executare a actului administrativ.

Din înscrisurile depuse la

dosar rezultă însă că la data sesizării instanței de fond, Rezultatele finale

ale etapei de atribuire electronică - trafic județean, ședința din 30 mai 2008

își produseseră deja efectele pretins păgubitoare pentru reclamantă, în sensul

că prin Hotărârea nr. 45 din 3 iunie 2008, Comisia Paritară pentru atribuirea

traseelor cuprinse în programul de transport public județean de persoane,

constituită prin Hotărârea nr. 13 din 31 ianuarie 2008 a Consiliului Județean

Vâlcea, atribuise recurentei-pârâte SC A.T. SA traseul 044 Drăgășani – Băbeni -

Râmnicu Vâlcea.

Având în vedere definiția

legală a noțiunii de „pagubă iminentă”, cuprinsă în art. 2 alin. (1) lit. ș)

din Legea nr. 554/2004, care face referire la un prejudiciu material viitor și

previzibil, Înalta Curte constată că instanța de fond a reținut greșit că la

data pronunțării sentinței era îndeplinită cerința prevenirii unei pagube

iminente, impuse de art. 14 alin. (1) din același act normativ.

Suspendarea executării Hotărârii

nr. 45/2008 a Comisiei Paritare a constituit obiectul unei cereri distincte,

înregistrate la Tribunalul Argeș cu nr. 2483/109/2008 și admise prin sentința art.

412/13 august 2008.

Constatând incident motivul

de recurs prevăzut de art. 304 pct. 9 C. proc. civ. în sensul considerentelor

expuse mai sus, care fac inutilă examinarea celorlalte critici formulate

împotriva sentinței atacate, Înalta Curte va admite ambele recursuri și în

temeiul art. 312 alin. (3) C. proc. civ. va modifica sentința în sensul

respingerii cererii reclamantei.

Partea căzută în pretenții,

în sensul art. 274 alin. (1) C. proc. civ., va fi obligată la plata

cheltuielilor de judecată către recurenta-pârâtă SC A.T. SA Râmnicu Vâlcea, dar

Înalta Curte va face aplicarea alin. (3) al aceluiași articol, diminuând onorariul

de avocat (care conform chitanței depuse la dosar este de 4284 lei) în raport

cu natura pricinii și cu complexitatea demersurilor efectuate în apărarea părții

reprezentate.

Dreptul la un proces

echitabil prevăzut de art. 21 alin. (1) din Constituția României și de art. 6

din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și libertăților fundamentale

presupune ca recuperarea cheltuielilor de judecată să se producă numai în

măsura în care constituie cheltuieli necesare care au fost efectuate în limita

unui cuantum rezonabil, în acest sens pronunțându-se și Curtea Constituțională,

prin Decizia nr. 493 din 29 mai 2007, publicată în M. Of. nr. 456/5.07.2007.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursurile declarate

A.S.S.I. și SC A.T. SA Râmnicu Vâlcea, împotriva sentinței civile nr. 113/F-C

din 21 iulie 2009 a Curții de Apel Pitești, secția comercială, de contencios

administrativ și fiscal.

Modifică sentința atacată,

în sensul că respinge cererea formulată de reclamanta SC M.S. SRL Bradu, ca

neîntemeiată.

Obligă intimata SC M.S. SRL

Bradu la plata sumei de 1003 lei către recurenta SC A.T. SA Râmnicu Vâlcea

reprezentând cheltuieli de judecată, făcând aplicarea art. 274 alin. (3) C.

proc. civ.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 22 ianuarie 2009.