ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 488/2009

Asupra recursului de față,

Din examinarea lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Prin

sentința nr. 667/COM din 10 octombrie 2007, pronunțată în dosarul nr. 38/101/2006,

Tribunalul Mehedinți, secția comercială și de contencios administrativ, a admis

acțiunea precizată, formulată de reclamanta SC M. SRL Drobeta Turnu Severin

împotriva pârâtei SC R. SRL Drobeta Turnu Severin, a luat act că reclamanta a

renunțat la judecata capătului de cerere privind restituirea sumei de 10.000

lei, încasată necuvenit de pârâtă și a obligat pârâta la terminarea lucrărilor

contractate și neefectuate, respectiv lucrările necesare pentru realizarea

tavanului suspendat, prevăzut în situația de lucrări pe luna decembrie 2006 și

depunerea actelor doveditoare referitoare la calitatea produselor folosite,

declarații de conformitate privind calitatea serviciilor efectuate și termenul

lor de garanție, precum și la plata a 412,3 lei cheltuieli de judecată către

reclamantă.

Împotriva

sentinței pronunțate de Tribunalul Mehedinți, a formulat apel, în termenul

legal, pârâta SC R. SRL Drobeta Turnu Severin, criticând-o pentru nelegalitate

și netemeinicie, invocând dispozițiile art. 282-296 C. proc. civ.

Prin

decizia nr. 100 din 10 aprilie 2008, Curtea de Apel Craiova, secția comercială,

a respins, ca nefondat, apelul, iar pârâta a fost obligată la cheltuieli de

judecată către reclamantă.

Pentru

a se pronunța astfel, instanța de apel a reținut că între părți a fost încheiat

în mod valabil un contract privind executarea lucrărilor de reparații și

modernizări asupra imobilului „Spitalul Județean Drobeta Turnu Severin”, prin

simplul acord de voință al acestora, așa cum în mod corect a reținut instanța

de fond, forma scrisă nefiind necesară pentru valabilitatea contractului și,

prin urmare, apărările intimatei-reclamante SC M. SRL Drobeta Turnu Severin

formulate în acest sens sunt întemeiate.

Realitatea

existenței și executării acestei convenții este probată, în cauză, de faptul că

apelanta-pârâtă SC R. SRL Drobeta Turnu Severin a executat cea mai mare parte a

lucrărilor, pentru încasarea cărora a emis facturi și a prezentat situații de

lucrări intimatei-reclamante SC M. SRL Drobeta Turnu Severin care, la rândul ei

le-a achitat, precum și de concluziile raportului de expertiză în care sunt

prezentate detaliat lucrările executate astfel că nici aceste critici formulate

de apelanta-pârâtă SC R. SRL Drobeta Turnu Severin au fost apreciate ca

nefondate.

Împotriva

acestei hotărâri a formulat recurs, în termenul legal, pârâta, invocând motivul

de recurs prevăzut de art. 304 pct. 8 C. proc. civ. și a susținut, în esență

că, nu există temei pentru obligarea la efectuarea unor lucrări de construcții la

care aceasta nu s-a obligat neexistând convenția în opinia acesteia potrivit

probelor administrate, iar dacă se reține că situațiile de lucrări constituie o

dovadă în acest sens, rezultă din probe că intimata-reclamantă se află în culpă

pentru neexecutarea obligației de plată a prețului pentru lucrările angajate și

efectuate.

Intimata

a formulat întâmpinare, solicitând respingerea recursului, ca nefondat.

Analizând recursul se găsește nefondat.

În primul rând, se constată că recurenta

aduce critici hotărârii care nu se subsumează numai dispozițiilor art. 304 pct.

8 C. proc. civ. referitoare la interpretarea convenției dedusă judecății dar și

art. 304 pct. 9 C. proc. civ., limite în care recursul urmează a fi analizat.

În legătură cu susținerea recurentei

potrivit căreia între părți nu există acord valabil încheiat trebuie arătat că

încheierea unui contract poate fi analizată atât sub mecanismul formării

acordului de voință, cât și sub aspectul formării valabile a acestui acord.

În cauză, față de probele administrate,

rezultă că oferta chiar verbală ca manifestare de voință din partea intimatei-reclamante

a fost acceptată de recurenta-pârâtă prin executarea acesteia, chiar recurenta-pârâtă

recunoscând existența relațiilor comerciale dintre părți prin concluziile

scrise depuse la dosar, în apel, ceea ce echivalează cu realizarea acordului de

voință, fiind în prezența unui contract consensul care se încheie prin simplul

acord de voință al părților, fără nicio formalitate.

Legea nu cere respectarea unei anumite

forme în cazul convenției dedusă judecății, încât toate acestea sunt de natură

a face dovada atât asupra intervenirii unui acord de voință cât și a

valabilității acestuia, din perspectiva art. 948 C. civ.

S-a mai susținut că s-a denaturat

conținutul convenției, recurenta neasumându-și obligațiile la care a fost

supusă prin hotărârea pronunțată, dar nici din acest punct de vedere nu se

poate reține nelegalitatea acesteia, deoarece instanța de apel a avut în vedere

situațiile de lucrări întocmite, ca probă, ceea ce s-a convenit potrivit

acestora și încasarea contravalorii lucrărilor de către recurenta-pârâtă fără a

fi însă și finalizate, potrivit concluziilor raportului de expertiză.

În fine, invocarea excepției de

neexecutare, ca mijloc de apărare nu poate fi primită în această fază

procesuală, față de caracterul extraordinar al căii de atac, în cadrul căreia

se analizează doar legalitatea hotărârii și nu netemeinicia acesteia, partea

având la îndemână o acțiune separată pentru ceea ce pretinde la rândul său că a

executat dar nu a fost plătit.

Așa fiind, hotărârea este la adăpost de

criticile aduse, fiind legală, încât, în baza art. 312 alin. (1) C. proc. civ.,

recursul va fi respins.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de pârâta

SC R. SRL Drobeta Turnu Severin împotriva deciziei nr. 100 din 10 aprilie 2008,

pronunțată de Curtea de Apel Craiova, secția comercială, ca nefondat.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi

18 februarie 2009.