ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1079/2009
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1079/2009 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2009)
Asupra recursului de față,
Din examinarea lucrărilor
din dosar, constată următoarele:
Prin acțiunea înregistrată la Judecătoria Drobeta
Turnu Severin la data de 14 mai 2004, reclamanta SC G.N. SRL Drobeta Turnu
Severin a chemat în judecată pârâta SC N.S. SRL Drobeta Turnu Severin pentru a
se dispune rezoluțiunea contractului de asociere în participațiune, încheiat la
15 mai 2001 și pentru a fi obligată societatea pârâtă la plata sumei de
142.000.000 lei, actualizată sumă cu care a venit în asociere, utilizată
contrar înțelegerii părților.
Judecătoria Drobeta Turnu
Severin, prin sentința nr. 368/C din 16 iunie 2004, a admis excepția
necompetenței materiale invocată de instanță, din oficiu, și a declinat
competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Mehedinți.
Prin sentința nr. 213/C din
4 iulie 2005, pronunțată de Tribunalul Mehedinți, în dosarul nr. 4342/COM/2005,
a fost respinsă acțiunea formulată de reclamanta SC G.N. SRL Drobeta Turnu
Severin împotriva pârâtei SC N.S. SRL Drobeta Turnu Severin, reclamanta fiind
obligată să plătească pârâtei 45.000.000 lei cheltuieli de judecată.
Prin decizia nr. 320 din 16
noiembrie 2005, pronunțată de Curtea de Apel Craiova, în dosarul nr. 3791/COM/2005,
a fost respins, ca nefondat, apelul formulat de apelanta - SC G.N. SRL
împotriva sentinței apelanta - reclamantă fiind obligată către intimata -
pârâtă la 2.000 lei (ron) cheltuieli de judecată.
Prin decizia nr. 3796 din 24
noiembrie 2006, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția comercială,
în dosarul nr. 2791/1/2006, a fost admis recursul declarat de reclamanta SC
G.N. SRL Drobeta Turnu Severin împotriva deciziei nr. 320 din 16 noiembrie 2005
a Curții de Apel Craiova, secția comercială, decizia a fost casată și s-a
trimis cauza spre rejudecare la aceeași instanță, pentru ca instanța să
analizeze și capătul de acțiune în pretenții.
Procedând la rejudecarea
apelului după casare, Curtea de Apel Craiova, secția comercială, prin decizia nr.
109 din 2 mai 2007, pronunțată în dosarul nr. 137313/54/2005, a admis apelul
reclamantei, a desființat sentința și a trimis cauza spre rejudecare primei
instanțe.
Prin sentința nr. 845 din 21
decembrie 2007 a Tribunalului Mehedinți s-a respins cererea privind
rezoluțiunea contractului formulată de reclamanta SC G.N. SRL Drobeta Turnu
Severin, s-a admis în parte cererea în pretenții pentru suma de 27.639.690 lei,
actualizată de la momentul comunicării hotărârii până la data plății efective.
Împotriva sentinței au
declarat apel toate părțile.
În urma probelor
administrate, Curtea de Apel Craiova, secția comercială, a pronunțat decizia nr.
181 din 11 iunie 2008, prin care a respins, ca nefondat, apelul formulat de
reclamantă și a admis apelul formulat de pârâtă împotriva aceleiași sentințe, a
schimbat sentința nr. 845/2007 a Tribunalului Mehedinți și a respins acțiunea,
ca nefondată.
Pentru a se pronunța astfel,
a reținut că rezoluțiunea nu poate fi dispusă decât în cazul unui contract în
ființă ori, așa cum s-a reținut de către instanța de fond, contractul de
asociere în participațiune a încetat la 15 mai 2004.
În ceea ce privește cel
de-al doilea petit, prin contractul de asociere în participațiune, încheiat
între părți, nu s-a prevăzut expres că asociatul administrator are obligația ca
la încetarea asocierii să restituie aportul adus de asociatul participant, nu
s-a stipulat o clauză prin care să se deroge de la dispozițiile art. 254 alin.
(1) C. com. și nici nu s-a convenit ca, potrivit alin. (2) al aceluiași
articol, să se aducă drept aport numai folosința bunului pe care asociatul
participat l-a pus în asociațiune, cu drept de restituire a bunului în natură
sau despăgubiri când restituirea numai este posibilă, limite în care cererea ar
fi putut fi admisă.
Pentru aportul social depus,
apelantei - reclamante nu i se cuvin daune - interese, fiind îndreptățită,
potrivit art. 254 alin. (2) teza ultimă C. com., doar la a i se da cont de
lucrurile ce a pus în asociațiune și de beneficii și pierderi.
Pe de altă parte, la
pronunțarea acestei hotărâri s-a avut în vedere și faptul că nu a existat o
cerere pentru a fi obligată pârâta să pună la dispoziția reclamantei bunurile achiziționate
cu suma ce a constituit aport social, cerere admisibilă doar în condițiile în
care, chiar prin motivele de apel, pârâta și-a manifestat disponibilitatea spre
o astfel de rezolvare a litigiului.
Împotriva acestei hotărâri a
formulat recurs, în termenul legal, reclamantul, invocând nelegalitatea
hotărârii pentru motivele de recurs prevăzute de art. 304 pct. 1, 7, 8 și 9 C.
proc. civ.
A arătat, în esență, că
instanța de apel nu s-a pronunțat cu privire la motivul de nulitate a hotărârii
primei instanțe referitor la modificarea minutei; hotărârea a fost pronunțată
de un judecător incompatibil, hotărârea nu conține motivele pe care instanța
și-a întemeiat soluția; deși instanța de apel a făcut trimitere la dispozițiile
care reglementează contractul de asociere în participațiune a interpretat
greșit atât conținutul convenției cât și aceste dispoziții legale din
perspectiva drepturilor și obligațiilor părților așa cum au fost convenite și
respectate de fiecare dintre părți, soluția de respingere a pretențiilor fiind
nelegală.
Intimata - pârâtă a formulat
întâmpinare și a solicitat respingerea apelului, ca nefondat.
Analizând recursul se
găsește fondat în limitele ce se vor arăta în continuare.
În ceea ce privește prima
critică subsumată, în realitate, dispozițiilor art. 304 pct. 5 C. proc. civ. și
nu art. 304 pct. 1 C. proc. civ., se constată din conținutul cererii de apel că
recurenta - reclamantă nu a formulat un asemenea motiv de apel, încât nu se
poate reține o culpă instanței, fiind respectate sub acest aspect dispozițiile
de procedură care reglementează procedura de judecată a cererii de apel,
raportat la art. 295 alin. (1) C. proc. civ. combinat cu art. 129 alin. (6) C.
proc. civ.
Privitor la cea de a doua
critică, subsumată, de asemenea, greșit motivului de recurs, prevăzut de art. 304
pct. 1 C. proc. civ., în loc de art. 304 pct. 5 C. proc. civ., se constată că
incompatibilitatea unui membru al completului de judecată, ca incident
procedural, care ar fi putut împiedica pronunțarea hotărârii de același
judecător, nu poate fi reținută, în cauză, față de dispozițiile art. 24 C.
proc. civ., deoarece judecătorul nu a intrat în cercetarea fondului cu ocazia
primei judecăți pentru a se reține încadrarea în ipoteza prevăzută de text, ci
a dispus desființarea hotărârii și trimiterea cauzei spre rejudecare pentru
aspecte de ordin procedural.
Privitor la criticile
subsumate motivelor de recurs, prevăzute de art. 304 pct. 7, 8 și 9 C. proc.
civ., se constată, însă, că acestea sunt fondate.
Potrivit contractului de
asociere (art. 4 coroborat cu art. 7) s-a prevăzut că intimata - pârâtă vine în
asociere cu logistica, licențele, autorizațiile de frecvență și echipamentele
necesare instalării sistemului, iar recurenta - reclamantă (art. 5) cu suma de
142.000.000 lei, asocierea având ca obiect (art. 3) desfășurarea de activități
rentabile privind comercializarea și instalarea sistemului, contract care s-a
constatat că a încetat la 15 mai 2004, deci, ulterior promovării acțiunii
introductive, instanțele de judecată în primul și al doilea ciclu de judecată
apreciind că în aceste condiții nu mai pot dispune rezoluțiunea contractului.
Acest petit al cererii
introductive nu face, însă, obiectul acestui recurs față de motivele invocate
încât, analiza legalității hotărârii este limitată numai la rezolvarea dată
celui de al doilea petit al acțiunii.
În privința acestuia trebuie
reținut că, potrivit art. 254 C. com., participantul într-o asociațiune în
participațiune nu are un drept de proprietate asupra lucrurilor în afara
cazului de stipulație contrară, dar are dreptul de a cere darea socotelilor cu
privire la capitalul conferit și la beneficiile și pierderile realizate.
Această din urmă prevedere
se aplică atât în situația în care asocierea nu a ajuns la termen, cât și după
încetarea contractului, prin ajungerea la termen, neexistând nicio clauză
contractuală în sens contrar sau o dispoziție legală, altfel, s-ar ajunge la
acceptarea îmbogățirii fără justă cauză a unui asociat pe seama celuilalt
asociat.
În cauză, instanța de apel
cenzurând legalitatea și temeinicia hotărârii instanței de fond a admis apelul
formulat de pârâtă și a respins apelul formulat de reclamantă și, pe cale de
consecință, a respins acțiunea, motivând hotărârea de respingere prin raportare
nu la limitele investirii, ci la ceea ce reclamantul ar fi trebuit să ceară în
opinia instanței și nu a făcut-o, deși față de conținutul cererii introductive
s-a solicitat rezoluțiunea contractului și daune interese, iar reclamanta și
pârâta în apel, fiind de necontestat că a intervenit încetarea contractului, au
criticat hotărârea doar cu privire la modul în care instanța de fond s-a
pronunțat asupra desocotirii părților în cadrul obligației legale de a da
socoteală, din punctul de vedere al cotei de participație și a naturii
cheltuielilor care trebuiau deduse din profit, în opinia fiecăreia, raportat,
evident, la ceea a ce a constituit obiectul asocierii în participațiune, așa
cum s-a arătat în precedent.
Așa fiind, recursul este
întemeiat pentru motivele prevăzute de art. 304 pct. 7, 8 și 9 C. proc. civ. și
cum, în conformitate cu dispozițiile art. 314 C. proc. civ., Înalta Curte de
Casație și Justiție hotărăște asupra fondului pricinii în toate cazurile în
care casează hotărârea atacată numai în scopul aplicării corecte a legii la
împrejurări de fapt ce au fost deplin stabilite, văzând totodată și
dispozițiile art. 313 C. proc. civ., se va admite recursul, se va casa
hotărârea și se va trimite cauza spre rejudecare aceleiași instanțe.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite recursul declarat de
reclamanta SC G.N. SRL Drobeta Turnu Severin împotriva deciziei nr. 181 din 11
iunie 2008, pronunțată de Curtea de Apel Craiova, secția comercială.
Casează decizia recurată și
trimite cauza pentru rejudecare la Curtea de Apel Craiova.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință
publică, astăzi 1 aprilie 2009.