ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 2202/2008

Asupra recursului de față: Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin cererea înregistrată la data de 9 martie 2007, reclamantul D.I. a chemat în judecată pe pârâta SC E. Slatina solicitând ca prin sentința ce se va pronunța să se dispună obligarea acesteia să ridice transformatorul electric existent pe terenul intravilan în suprafață de 2967 mp de pe raza comunei Priseaca, Județul Olt, în tarlaua nr. 33. În motivarea acțiunii s-a arătat că a cumpărat terenul respectiv de la autorii moștenitori P.G. și D.D. cărora li s-a reconstituit dreptul de proprietate pentru terenul intravilan de 2967 mp, iar pârâta este o societate privată și nu are dreptul de folosință al terenului pe care reclamantul este proprietar, susținerea că acest teren ar fi proprietate publică nu își are rațiune întrucât potrivit titlului de proprietate, terenul i s-a reconstituit proprietarului de drept, iar reclamantul a cumpărat terenul liber de orice sarcini.

A susținut de asemenea, că pentru o cauză de utilitate publică proprietarul unui teren este despăgubit de statul român cu o egală și justă despăgubire, ceea ce nu s-a întâmplat în cauza de față, iar pe terenul respectiv dorește să construiască un imobil casă de locuit, fapt împiedicat de existența respectivului transformator electric. Prin sentința nr. 3414 din 6 iunie 2007 Judecătoria Slatina a declinat competența soluționării cauzei în favoarea Tribunalului Olt, secția comercială, apreciind că litigiul are natură comercială și obiect principal obligație de a face, iar în conformitate cu dispozițiile art. 2 lit. a) C. proc. civ., competența aparține acestuia. Cauza a fost înregistrată pe rolul Tribunalului Olt sub nr. 2514/1 04/2007, iar la propunerea reclamantului a fost admisă proba testimoniară și au fost audiați martorii J.V.

și Z.I. Prin sentința nr. 447 din 26 septembrie 2007, pronunțată în dosarul nr.2514/104/2007, Tribunalul Olt, secția comercială și de contencios administrativ, a respins cererea formulată de reclamantul D.I. de ridicare a transformatorului electric situat pe raza comunei Priseaca – Tarlaua 33, ca neîntemeiată. Pentru a se pronunța astfel s-a reținut că potrivit art. 2 și art. 5 din Legea nr. 18/1991, construcțiile de transport a energiei electrice aparțin domeniului public întrucât acestea sunt amplasate pe terenuri cu destinații speciale, folosite în uz sau interes public și în consecință aceste terenuri sunt conform legii, inalienabile, insesizabile și imprescriptibile atâta timp cât aparțin domeniului public al statului.

Pe de altă parte funcționarea serviciului public de distribuție a energiei electrice a fost reglementată prin Legea nr. 318/2008 aplicabilă până la 21 februarie 2007 când a intrat în vigoare Legea nr. 13/2007, legea energiei, iar potrivit art. 37 alin. (4) din Legea nr. 318/2002, preluat de art. 41 alin. (4) din Legea nr. 13/2007 terenurile pe care se situează rețele electrice de distribuție existente la intrarea în vigoare a legii sunt și rămân în proprietatea publică a statului, iar cheltuielile pentru modificarea instalațiilor de distribuție a energiei electrice, inclusiv pentru eliberarea unor amplasamente sunt suportate integral de cel care a generat modificarea. Aceste texte de lege cu fost considerate ca fiind neconstituționale și atacate în acest sens la Curtea Constituțională însă prin deciziile nr. 167 din 1 aprilie 2004, nr. 163 din 27 februarie 2007 ș.a., excepțiile de neconstituționalitate au fost respinse.

Mai mult, prin art. 44 și art. 136 alin. (5) din Constituție se arată că limitele și conținutul dreptului de proprietate sunt stabilite de lege, consacrându-se caracterul inviolabil al proprietății private însă „în condițiile legii organice”. Apelul formulat de către reclamant a fost respins ca nefondat de către Curtea de Apel Craiova prin decizia nr. 287 din 27 noiembrie 2007. Împotriva acestei decizii a declarat recurs, în termen reclamantul D.I. solicitând casarea acesteia și făcând trimitere la prevederile art. 304 pct. 8, 9 și 10 C. proc. civ. În recursul său, reclamantul invocă următoarele motive:

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge recursul declarat de reclamantul D.I. împotriva deciziei nr. 287 din 27 noiembrie 2007, pronunțată de Curtea de Apel Craiova, ca nefondat. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 18 iunie 2008.