ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 5422/2007

Asupra recursurilor de față, deliberând, constată

următoarele:

Prin sentința civilă nr. 21 din 27

ianuarie 2004, Tribunalul Olt a admis acțiunea reclamanților P.T., D.I. și

D.(C.)M. împotriva pârâtei SC A. SA Slatina, pe care a obligat-o să restituie

în natură imobilul (fabrică de pâine), situat în Caracal, județul Olt, P + 1,

cu o arie construită de 182,23 mp și arie desfășurată de 357,28 mp, cu terenul

aferent în suprafață de 1088 mp. Cererea introdusă împotriva A.P.A.P.S. a fost

respinsă ca neîntemeiată.

Pentru a hotărî astfel, tribunalul a

reținut că reclamanții au făcut dovada că autorii lor au deținut în proprietate

imobilul, care a fost preluat în baza Legii naționalizării nr. 119/1948.

În prezent, bunurile sunt deținute

de pârâta SC A. SA Slatina care refuză restituirea, invocând prevederile art.

10 din Legea nr. 10/2001.

Instanța a mai stabilit că în cauză

sunt incidente dispozițiile art. 20 din legea menționată, iar restituirea în

natură este posibilă.

În ceea ce privește cererea

introdusă în contradictoriu cu A.P.A.P.S., s-a constatat că pârâta este o

societate cu capital integral privat iar A.P.A.P.S. nu poate dispune

restituirea în natură, această competență revenind exclusiv unității

deținătoare.

Apelul declarat de pârâtă împotriva

acestei sentințe a fost admis prin decizia civilă nr. 1287 din 20 mai 2004 a

Curții de Apel Craiova; a fost schimbată în parte sentința în sensul că terenul

la a cărui restituire a fost obligată pârâta este de numai 1007 mp.

Prin decizia civilă nr. 1856 din 17

februarie 2006, Înalta Curte de Casație și Justiție a admis recursul declarat

de pârâtă și a casat decizia pronunțată de curtea de apel, cu trimiterea cauzei

spre rejudecare la aceeași instanță.

În decizia de casare s-a menționat

că este necesar ca la rejudecare să se verifice dacă într-adevăr societatea

pârâtă este privatizată sau statul a rămas în continuare acționar, fiind astfel

incidente, după caz, prevederile art. 27, respectiv art. 20 din Legea nr.

10/2001.

S-a mai statuat că instanța de

trimitere va stabili și care este persoana juridică având obligația legală de a

răspunde la notificare, precum și natura măsurilor reparatorii cuvenite.

În rejudecare, Curtea de Apel

Craiova a pronunțat decizia civilă nr. 874 din 14 noiembrie 2006, prin care a

admis apelul pârâtei SC A. SA Slatina împotriva sentinței civile nr. 21 din 27

ianuarie 2004 pronunțată de Tribunalul Olt, pe care a schimbat-o în sensul

constatării calității reclamantului P.T. și a moștenitorilor D.I. și D.(C.)M.

de persoane îndreptățite la măsuri reparatorii prin echivalent, care se vor

stabili potrivit Legii nr. 247/2005.

Pentru a pronunța această decizie,

curtea de apel a reținut în esență că, astfel cum rezultă din probe, la

momentul notificării unitatea deținătoare a imobilului în litigiu era integral

privatizată, astfel încât sunt incidente prevederile art. 27 din Legea nr. 10/2001,

modificată prin Legea nr. 247/2005.

Împotriva acestei decizii au

declarat recursuri reclamantul P.T. și pârâta A.V.A.S., persoană juridică

succesoare a A.P.A.P.S. conform OUG nr. 23/2004.

La rândul său, reclamantul a invocat

prevederile art. 304 pct. 7, 9 și 10 C. proc. civ. (ultimul text fiind abrogat

la data declarării căii de atac), arătând în esență că instanța de apel a

interpretat și aplicat greșit dispozițiile Legii nr. 247/2005, în sensul că

le-a dat putere retroactivă. Or, la data notificării, dispozițiile în vigoare

ale Legii nr. 10/2001 permiteau restituirea bunului în natură.

A mai învederat că pârâta

deținătoare, neinteresată de acest imobil, i l-a și predat în natură.

Prin recurs, pârâta A.V.A.S. a

solicitat de asemenea modificarea în totalitate a deciziei atacate și

menținerea soluției pronunțate în fond de către tribunal.

Invocând prevederile art. 304 pct. 6

și 9 C. proc. civ., pârâta a susținut în esență că:

- reclamantului i s-a acordat

altceva decât ceea ce a cerut, adică măsuri reparatorii în echivalent, în

condițiile în care acesta solicitase doar restituirea imobilului în natură;

- nu s-a parcurs în cauză procedura

administrativă prealabilă, care este obligatorie potrivit Legii nr. 10/2001;

- A.V.A.S. nu are nici o culpă în

nesoluționarea notificării și nu poate decât să propună, eventual, acordarea de

despăgubiri.

În faza recursului nu s-au depus la

dosarul cauzei înscrisuri noi.

Examinând actele și lucrările

dosarului, Înalta Curte reține că recursurile sunt întemeiate, în sensul

considerațiilor ce succed.

În mod cert, astfel cum rezultă din

înscrisurile aflate la dosar, imobilul în litigiu a fost rechiziționat, și nu

naționalizat prin Legea nr. 119/1948, așa cum reține greșit instanța de apel,

deci trecut în proprietatea statului fără titlu.

Or, art. 27 din Legea nr. 10/2001,

în forma în vigoare la data notificării, permitea restituirea în natură a

imobilelor preluate fără titlu, operațiune care în fapt a și avut loc.

Pe de altă parte, suprafața de teren

deținută în fapt de pârâtă (1088 sau 1007 mp) constituie o problemă de lămurit

cu prilejul executării, ce nu poate fi reapreciată în recurs printr-o analiză a

probatoriilor.

Rezultă așadar că, în succesiunea

hotărârilor judecătorești pronunțate în cauză, soluția corectă este cea dispusă

prin sentința de fond a tribunalului, în sensul restituirii în natură a

imobilului.

În consecință, Înalta Curte va

admite recursurile și în baza dispozițiilor art. 312 alin. (1) teza a II-a,

art. 313 și art. 314 C. proc. civ. , va modifica decizia nr. 874 din 14

noiembrie 2006 a Curții de Apel Craiova, secția civilă, în sensul că va

respinge ca nefondat apelul declarat de pârâta SC A. SA Slatina împotriva

sentinței civile nr. 21 din 27 ianuarie 2004 a Tribunalului Olt.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Admite recursurile declarate de

reclamantul P.T. și pârâta A.V.A.S. împotriva deciziei nr. 874 din 14 noiembrie

2006 a Curții de Apel Craiova, secția civilă.

Modifică decizia de apel în sensul

că:

Respinge ca nefondat apelul declarat

de pârâta SC A. SA Slatina împotriva sentinței civile nr. 21 din 27 ianuarie

2004 a Tribunalului Olt.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 3 iulie 2007.