ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4351/2008

ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4351/2008 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2008)

Asupra recursurilor de față:

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată

următoarele:

Prin sentința nr. 37/F din 20 martie 2008, Curtea de Apel Galați, secția

de contencios administrativ și fiscal, a admis, în parte, acțiunea formulată de

reclamantul L.G., în contradictoriu cu pârâții I.P.J. Galați, M.I.R.A. și I.G.P.R.,

și a obligat autoritățile pârâte să acorde reclamantului gradul profesional de

ofițer de poliție și să îl încadreze corespunzător pregătirii sale

profesionale. Prin aceeași sentință, a fost respins capătul de cerere referitor

la obligarea pârâților la plata cu titlu de daune morale a echivalentului în

lei al sumei de 5.000 euro.

Pentru a pronunța această sentință, instanța

de fond a reținut următoarele.

Din adeverința nr. 28/40246 din 3 augus 2007,

rezultă că reclamantul a absolvit Facultatea de Drept din cadrul Academiei de

Poliție A.I.C. București, în profilul științe juridice, specializarea drept,

susținând examenul de licență la aceeași instituție de învățământ, în sesiunea

iulie 2007.

Potrivit prevederilor art. 21 alin. (3) din

Legea nr. 360/2002 privind statutul polițistului, așa cum a fost modificată

prin O.U.G. nr. 89 din 2 octombrie 2003 și Legea nr. 101/2004, „La absolvirea

Facultății de Drept din cadrul Academiei de Poliție A.I.C. a M.A.I.,

polițistului i se acordă gradul profesional de subinspector de poliție și este

încadrat ca debutant pe o perioadă de stagiu de 12 luni".

Alin. (4) al art. 21 din același act

normativ, prevede, de asemenea, că polițiștilor prevăzuți la art. 9 alin. (2)

și (3) (cu referire la agenții de poliție) li se acordă gradele profesionale în

funcție de pregătirea lor și de vechimea în specialitatea corespunzătoare

studiilor absolvite, raportate la cerințele postului, încadrarea acestora

facându-se pe o perioadă de probă de 6 luni sau 12 luni, în raport cu categoria

din care face parte și gradul profesional acordat.

Legiuitorul, arată instanța de fond, nu face

distincție între forma de învățământ curs de zi și curs cu frecvență redusă,

folosind în mod generic termenul de „absolvenți", textul de lege urmând a

se interpreta, deci, conform principiului de drept „ubi lex non distinquit, nec

nos distiquere debemus".

Având în vedere aceste prevederi legale,

precum și pe cele ale art. 7 din Declarația Universală a Drepturilor Omului, art.

14 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, Protocolul 12 la Convenția

pentru Apărarea Drepturilor Omului și Libertăților Fundamentale, art. 20 alin. (1)

din Constituția României, O.G. nr. 137/2000, instanța de fond a reținut ca

fiind întemeiată cererea reclamantului, în privința acordării primului grad

profesional de ofițer de poliție.

Reținând că reclamantul nu a făcut nici o

dovadă cu privire la prejudiciul moral suferit, prima instanță a respins ca

nefondat acest capăt de cerere.

Cu privire la apărarea pârâtului I.P.J.

Galați, în sensul că numai ministrul internelor și reformei administrative, la

propunerea I.G.P.R., are competența de acordare a gradelor profesionale,

instanța de fond a reținut că aceasta este nefondată deoarece reclamantul își

desfășoară activitatea în cadrul I.P.J. Galați, instituție căreia îi revine

obligația, alături de ceilalți doi pârâți, de a emite actele legale de

încadrare a reclamantului corespunzător pregătirii sale profesionale.

Împotriva sentinței pronunțate de instanța de

fond au declarat recurs pârâții I.P.J. Galați și M.I.R.A., considerând-o

netemeinică și nelegală.

În motivarea cererilor de recurs, pârâții

susțin, în esență, următoarele:

- instanța de fond nu a respectat

dispozițiile art. 21 alin. (3) din O.G. nr. 137/2000, în sensul că nu a citat C.N.C.D.;

- instanța de fond a respins în mod greșit

excepția lipsei calității procesuale pasive a I.P.J. Galați și a obligat

această instituție să îi acorde reclamantului gradul profesional de ofițer de

poliție și să îl încadreze corespunzător pregătirii sale profesionale, în

contradicție cu prevederile legale, potrivit cărora competența acordării

gradelor profesionale de ofițer aparține doar ministrului internelor si

reformei administrative, la propunerea inspectorului general al Poliției

Romane;

- hotărârea cuprinde dispoziții

contradictorii, întrucât instanța de fond a respins celelalte capete de cerere,

ca nefondate, ceea ce ar presupune, implicit, respingerea nu numai a

pretențiilor petentului la plata daunelor morale de 5.000 euro, ci și a

capătului de cerere nr. 1, referitor la obligarea pârâților la trecerea

petentului în corpul ofițerilor de poliție;

- dispozitivul sentinței recurate conține

dispoziții care nu se pot aduce la îndeplinire, întrucât pârâtele au fost

obligate să îi acorde reclamantului „gradul profesional de ofițer de

poliție", noțiune care nu există;

- hotărârea atacată este dată cu aplicarea

greșită a dispozițiilor Legii nr. 360/2002.

În plus, pârâtul M.I.R.A. a susținut că

reclamantul nu a depus înscrisuri care să facă dovada îndeplinirii procedurii prealabile.

Examinând sentința atacată în raport cu

actele și lucrările dosarului, cu motivele invocate de recurenți, precum și cu

dispozițiile legale incidente în cauză, inclusiv cele ale art. 3041 C. proc.

civ., Curtea constată că recursurile sunt nefondate, după cum se va arăta în

continuare.

În ceea ce privește susținerea recurentului M.I.R.A.,

potrivit căreia reclamantul nu a făcut dovada îndeplinirii procedurii

prealabile, se va reține că aceasta nu este întemeiată, fiind contrazisă de

înscrisul intitulat „Memoriu către dl. ministru al internelor și reformei

administrative", adresat prin poștă, cu confirmare de primire purtând data

de 23 noiembrie 2007, prin care intimatul-reclamant prezintă situația sa, din

perspectiva studiilor absolvite și a carierei profesionale, solicitând

aplicarea dispozițiilor legale incidente situației respective.

Este neîntemeiată și susținerea recurentului

I.P.J. Galați referitoare la greșita respingere de către instanța de fond a

excepției lipsei calității procesuale pasive a acestei autorități, în raport cu

prevederile legale, potrivit cărora competența acordării gradelor profesionale

de ofițer aparține doar ministrului internelor si reformei administrative, la

propunerea I.G.P.R.; aceasta, întrucât, prin hotărârea recurată, pe lângă

acordarea gradului de ofițer de poliție, instanța de fond a dispus și

încadrarea reclamantului în mod corespunzător pregătirii sale profesionale,

obligație care îi revine, deopotrivă, alături de ceilalți pârâți, și

recurentului I.P.J. Galați.

Motivul de recurs referitor la nerespectarea

de către instanța de fond a dispozițiilor art. 21 alin. (3) din O.G. nr. 137/2000,

în sensul că nu a fost citat C.N.C.D., este, de asemenea, neîntemeiat,

întrucât, cu excepția simplei menționări a actului normativ respectiv, soluția

primei instanțe nu are la bază considerente de discriminare ci de interpretare

a legii; pe de altă parte, oricum, o astfel de neregularitate procedurală nu ar

putea fi invocată decât de intimatul-reclamant, acesta fiind cel care și-a întemeiat

cererea, alături de alte argumente, și pe cel referitor la discriminare.

Nici susținerea potrivit căreia hotărârea

recurată ar cuprinde dispoziții contradictorii, dat fiind că instanța de fond a

respins, ca nefondate, celelalte capete de cerere, implicit cel referitor la

obligarea pârâților la trecerea reclamantului în corpul ofițerilor de poliție,

nu poate fi reținută, întrucât această din urmă operațiune - de trecere a

reclamantului în corpul ofițerilor de poliție - este una pur formală, ea realizându-se

prin însăși acordarea gradului profesional de ofițer de poliție și încadrarea

sa corespunzător pregătirii profesionale.

Critica recurenților potrivit căreia

dispozitivul sentinței recurate conține dispoziții care nu pot fi aduse la

îndeplinire, întrucât „gradul profesional de ofițer de poliție'", pe care

pârâtele au fost obligate să îl acorde reclamantului, ar fi o noțiune

inexistentă este, de asemenea, neîntemeiată, noțiunea respectivă fiind

prevăzută chiar de către H.G. nr. 294/2007, potrivit căreia „La absolvirea

Academiei, studenții care promovează examenul de licență primesc primul grad de

ofițer (...)" [art. 20 alin. (4)], respectiv cel de subinspector de

poliție, acesta fiind și sensul pe care instanța de fond l-a avut în vedere

folosind în dispozitivul sentinței recurate sintagma criticată.

Și critica de fond, potrivit căreia hotărârea

recurată este dată cu aplicarea greșită a dispozițiilor Legii nr. 360/2002, va

fi respinsă pentru următoarele considerente.

Obiectul analizei juridice, în speță, îl

constituie modalitatea de recrutare a ofițerilor de poliție, în conformitate cu

prevederile Legii nr. 360/2002 privind statutul polițistului.

Dispozițiile legale care reglementează acest

aspect sunt, în principal, cele prevăzute la art. 9, art. 21 și art. 73 din

actul normativ susmenționat dar și cele prevăzute de H.G. nr. 294/2007 privind organizarea

și funcționarea Academiei de Poliție A.I.C. din cadrul M.A.I.

Astfel art. 9 din Legea nr. 360/2002 prevede,

pe de o parte, că „Polițiștii provin, de regulă, din rândul absolvenților instituțiilor

de învățământ ale M.A.I." [alin. (1)] și, pe de altă parte, că

"Ofițerii de poliție pot proveni și din rândul agenților de poliție

absolvenți, cu diplomă sau licență, ai instituțiilor de învățământ superior de

lungă sau scurtă durată ale M.A.I. sau ai altor instituții de învățământ

superior cu profil corespunzător specialităților necesare poliției, stabilite

prin ordin al ministrului administrației și internelor" [alin. (2)].

Rezultă, din dispozițiile legale citate, că

Statutul polițistului instituie, la art. 9 alin. (1), regula recrutării

polițiștilor din rândul absolvenților instituțiilor de învățământ ale M.A.I.

Această regulă vizează ambele categorii de

polițiști, astfel cum acestea sunt definite de art. 14 alin. (1) din lege, în

raport cu nivelul studiilor necesare, respectiv atât ofițerii de poliție cât și

agenții de poliție.

La regula instituită de art. 9 alin. (1),

dispozițiile alin. (2) al aceluiași articol prevăd excepția potrivit căreia

recrutarea se poate face și din rândul agenților de poliție absolvenți, cu

diplomă sau licență, ai instituțiilor de învățământ superior de lungă sau

scurtă durată ale M.A.I. sau ai altor instituții de învățământ superior cu

profil corespunzător specialităților necesare poliției, stabilite prin ordin al

ministrului administrației și internelor.

Excepția vizează, deci, numai categoria

ofițerilor de poliție și ea extinde sfera instituțiilor de învățământ superior

ai căror absolvenți-agenți de poliție (cealaltă categorie de polițiști), cu

diplomă sau licență, pot fi recrutați în rândul ofițerilor de poliție,

incluzând în această sferă, pe lângă instituțiile de învățământ ale M.A.I., și

alte instituții, cu profil corespunzător specialităților necesare poliției,

stabilite prin ordin al ministrului administrației și internelor.

Instituțiile de învățământ superior ale M.A.I.

despre care se face vorbire în cuprinsul dispozițiilor art. 9 alin. (1) și (2)

din Legea nr. 360/2002 sunt prevăzute expres la art. 10 alin. (2) din H.G. nr. 294/2007

privind organizarea și funcționarea Academiei de Politie A.I.C. din cadrul M.A.I.,

după cum urmează: Facultatea de Poliție (înființată prin reorganizarea

Facultății de Drept); Facultatea de Arhivistică și Facultatea de Pompieri.

Reglementând în mod distinct situația

absolvenților instituțiilor de învățământ de profil ale M.A.I., art. 21 alin. (1)

din Legea nr. 360/2002 prevede că acestora „li se acordă grade profesionale și

sunt încadrați în structurile de poliție cu perioade de stagiu", după cum

urmează:

- la absolvirea școlii de formare a agenților

de poliție, polițistului i se acordă gradul profesional de agent de poliție și

este încadrat ca debutant pe o perioadă de stagiu de 6 luni [alin. (2)];

- la absolvirea Facultății de Drept din

cadrul Academiei de Poliție A.I.C. a M.A.I., polițistului i se acordă gradul

profesional de subinspector de poliție și este încadrat ca debutant pe o

perioadă de stagiu de 12 luni [alin. (3)].

Analiza prevederilor art. 21 alin. (1)-(3)

conduce la concluzia că acestea reprezintă o aplicație a regulii instituite

prin art. 9 alin. (1), aceea a recrutării polițiștilor, fie ei agenți sau

ofițeri, din rândul absolvenților instituțiilor de învățământ ale M.A.I.

Dispozițiile care interesează în speță sunt

cele ale art. 21 alin. (3), din care rezultă „ad literam" că absolvenților

Facultății de Drept din cadrul Academiei de Politie A.I.C. a M.A.I. - fără

deosebire în funcție de forma de învățământ, cursuri de zi sau cu frecvență

redusă - li se acordă gradul profesional de subinspector de poliție și sunt

încadrați ca debutanți pe o perioadă de stagiu de 12 luni.

Tot o aplicație, de data aceasta a excepției

de la regulă - excepție instituită prin art. 9 alin. (2) din lege, conform

căreia ofițerii de poliție pot fi recrutați și din rândul agenților de poliție

absolvenți, cu diplomă sau licență, ai instituțiilor de învățământ superior de

lungă sau scurtă durată ale M.A.I. sau ai altor instituții de învățământ

superior cu profil corespunzător specialităților necesare poliției, stabilite

prin ordin al ministrului administrației și internelor - o reprezintă și

prevederile alin. (4) al art. 21 din lege, potrivit cărora „Polițiștilor

prevăzuți la art. 9 alin. (2) și (3) li se acordă gradele profesionale în

funcție de pregătirea lor și de vechimea în specialitatea corespunzătoare

studiilor absolvite, raportate la cerințele postului", încadrarea acestora

facându-se pe o perioadă de probă de 6 luni sau 12 luni, în raport cu categoria

din care fac parte și cu gradul profesional acordat.

Cum, potrivit art. 21 alin. (3) din Legea nr.

360/2002, absolvenții Facultății de Drept din cadrul Academiei de Poliție A.I.C.

a M.A.I. primesc gradul profesional de subinspector de poliție, fiind încadrați

ca ofițeri debutanți pe o perioadă de stagiu de 12 luni, rezultă că prevederile

art. 9 alin. (2) și art. 21 alin. (4) din lege vizează agenții de poliție

absolvenți, cu diplomă sau licență, ai instituțiilor de învățământ superior de

lungă sau scurtă durată ale M.A.I., astfel cum acestea sunt prevăzute la art. 10

alin. (2) din H.G. nr. 294/2007 privind organizarea și funcționarea Academiei

de Poliție A.I.C. - mai puțin Facultatea de Drept (în prezent reorganizată ca

Facultate de Poliție), la ai cărei absolvenți se referă în mod distinct

dispozițiile art. 21 alin. (3) - precum și ai altor instituții de învățământ

superior cu profil corespunzător specialităților necesare poliției, stabilite

prin ordin al ministrului administrației și internelor.

La această din urmă categorie de polițiști -

iar nu la absolvenții Facultății de Drept din cadrul Academiei de Poliție A..C.,

a căror situație este reglementată distinct de art. 21 alin. (3) din lege - se

referă, așadar, prevederile art. 73 alin. (7) din lege, potrivit cărora

„Agenții de poliție care au absolvit studii superioare au dreptul de a

participa la concursul pentru ocuparea posturilor de ofițeri vacante, în

condițiile prezentei legi".

Că aceasta este interpretarea corectă a

dispozițiilor legale care reglementează modalitatea de recrutare a ofițerilor

de poliție, conform Legii nr. 360/2002 privind statutul polițistului, rezultă

cu și mai mare evidență din prevederile H.G. nr. 294/2007 privind organizarea

și funcționarea Academiei de Poliție A.I.C. din cadrul M.A.I., deja menționată

mai sus.

Astfel, reglementând forma de învățământ

„cursuri cu frecvență redusă", dispozițiile art. 20 din acest act normativ

prevăd că „Pentru motivarea profesională a agenților de poliție/subofițerilor

cu rezultate profesionale foarte bune se instituie modalitatea admiterii în

Academie la ciclul studiilor universitare de licență prin metoda "la

alegere", în conformitate cu criteriile de selecție stabilite de M.A.I. și

pe baza metodologiei prevăzute la art. 14 alin. (1) {adică prin concurs" [alin.

(1)], iar „Candidații admiși se înmatriculează în anul I, cursuri cu frecvență

redusă" [alin. (3)].

În continuare, referindu-se la situația

absolvenților acestei forme de învățământ, prevederile alin. (4) al aceluiași

articol dispun că, la absolvirea Academiei, studenții care promovează examenul

de licență primesc primul grad de ofițer odată cu promoția care finalizează

studiile la forma de învățământ la zi".

Aceasta este, de altfel, însăși rațiunea

înființării și funcționării Facultății de Drept (în prezent Facultatea de

Poliție), al cărui scop expres prevăzut la art. 11 alin. (2) din H.G. nr. 294/2007

este de a pregăti „ofițeri pentru M.A.I. în domeniile și la specializările

prevăzute în prezenta hotărâre".

La expirarea perioadei de stagiu, pentru

absolvenții Facultății de Drept din cadrul Academiei de Poliție A.I.C., sau de

probă, pentru polițiștii care au promovat concursul prevăzut de art. 73 alin. (7),

după caz, polițistul susține examenul de definitivare în profesie, a cărui

nepromovare conduce la îndepărtarea din poliție, conform art. 21 alin. (5) din

Legea nr. 360/2002.

Legea face, așadar, distincție nu între

formele de învățământ - zi și frecvență redusă - ale Facultății de Drept din

cadrul Academiei de Poliție A.l.C. ci între această din urmă facultate și alte

instituții de învățământ superior, după cu urmează:

A.Facultatea de Drept din cadrul Academiei de

Poliție A.l.C., ai cărei absolvenți primesc gradul profesional de subinspector

de poliție și sunt încadrați ca debutanți pe o perioadă de stagiu de 12 luni [art.

9 alin. (1) și art. 21 alin. (1) și (3) din Legea nr. 360/2002].

Cu privire la absolvenții acestei facultăți,

legea nu face distincție între formele de învățământ, zi și frecvență redusă.

Din prevederile H.G. nr. 294/2007 privind

organizarea și funcționarea Academiei de Poliție A.l.C. rezultă, însă, că forma

de învățământ „frecvență redusă" este rezervată exclusiv agenților de

poliție/subofițerilor cu rezultate profesionale foarte bune și că, la

absolvire, dacă promovează examenul de licență, aceștia primesc primul grad de

ofițer odată cu promoția care finalizează studiile la forma de învățământ la zi

[art. 20 alin. (1) și (4) din H. G. nr. 294/200].

B.Celelalte instituții de învățământ superior

de lungă sau scurtă durată ale M.A.I., astfel cum acestea sunt prevăzute la art.

10 alin. (2) din H.G. nr. 294/2007, adică Facultățile de Pompieri și

Arhivistică, precum și alte instituții de învățământ superior cu profil

corespunzător specialităților necesare poliției, stabilite prin ordin al

ministrului administrației și internelor [art. 9 alin. (2) din Legea nr. 360/2002].

Agenții de poliție absolvenți ai acestor din

urmă instituții de învățământ superior pot deveni ofițeri de poliție, având

dreptul de a participa la concursul organizat în acest scop, în condițiile

prezentei legi [art. 73 alin. (7) din Legea nr. 360/2002].

În cauză, este necontestat și rezultă din

actele depuse la dosar (adeverința nr. 28/40246 din 3 august 2007) că, urmare

selecționării de către unitatea în cadrul căreia își desfășura activitatea, ca

agent de poliție, intimatul-reclamant a promovat examenul de admitere la

Facultatea de Drept (în prezent Facultatea de Poliție) din cadrul Academiei de

Poliție A.l.C., a urmat cursurile acesteia la profilul „Științe juridice",

specializarea „Drept", forma de învățământ „frecvență redusă" și a

absolvit examenul de licență la aceeași instituție de învățământ, în sesiunea

iulie 2007, cu media 8,25.

Drept urmare, intimatului-reclamant, în

calitate de absolvent al Facultății de Drept din cadrul Academiei de Poliție

A.l.C., îi sunt aplicabile dispozițiile art. 9 alin. (1) coroborat cu art. 21 alin.

(1), (3) și (5) din Legea nr. 360/2002, respectiv cele ale art. 20 alin. (4) din

H.G. nr. 294/2007, conform cărora i se acordă primul grad de ofițer, respectiv

gradul profesional de subinspector de poliție, și este încadrat ca debutant pe

o perioadă de stagiu de 12 luni, la expirarea căreia susține examenul de

definitivare în profesie, a cărui nepromovare conduce la îndepărtarea din

poliție.

Pentru considerentele arătate, recursurile

vor fi respinse ca nefondate, menținându-se sentința criticată, ca fiind

temeinică și legală.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursurile declarate de pârâții I.P.J.

Galați și M.I.R.A. împotriva sentinței nr. 37/F din 20 martie 2008 a Curții de

Apel Galați, secția de contencios administrativ și fiscal, ca nefondate.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 26

noiembrie 2008.