ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4597/2007

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința civilă nr. 64 din 21 mai 2007 Curtea de Apel Galați, secția de contencios administrativ și fiscal, a admis acțiunea formulată de reclamantul F.O. în contradictoriu cu Ministerul Justiției, Comisia pentru Constatarea Calității de Luptător în Rezistența Anticomunistă, a dispus desființarea hotărârii nr. 85 din 16 februarie 2007 emisă de comisia menționată și a constatat că reclamantul are calitatea de luptător în rezistența anticomunistă, încadrându-se în prevederile art. 2 lit. g) din O.U.G. nr. 214/1999. In motivarea sentinței instanța de fond a reținut că printr-o decizie pronunțată încă din data de 13 decembrie 2000 autoritatea pârâtă i-a recunoscut reclamantului calitatea de luptător în rezistența anticomunistă în temeiul art. 1, art. 2 lit. c) și art. 6 din O.U.G.

nr. 214/1999, motivat de împrejurarea că a fost condamnat pentru o infracțiune politică; ulterior modificării și completării actului normativ menționat prin introducerea unor noi categorii de beneficiari ai calității de luptător în rezistența anticomunistă, reclamantul a formulat o nouă cerere de recunoaștere a drepturilor sale pentru exmatricularea și retrogradarea sa din motive politice [art. 3 lit. f) și g) din O.U.G. nr. 214/1999 cu modificările și completările ulterioare]. În raport de probele administrate în cauză instanța de fond a stabilit că reclamantul a dovedit retrogradarea sa în funcție din motive politice constând în opunerea sa la politica economică a vremii, astfel că se impune adăugarea la temeiurile pentru care i-a fost recunoscută calitatea de luptător în rezistența anticomunistă și a celui prevăzut de art. 2 lit. g) din O.U.G.

nr. 214/1999. Cu privire la motivele exmatriculării reclamantului s-a reținut că nu s-a făcut dovada caracterului politic al acestora. Împotriva acestei sentințe au formulat recurs atât reclamantul F.O., cât și pârâtul Ministerul Justiției, Comisia pentru constatarea calității de luptător în rezistenta anticomunistă. In recursul său reclamantul F.O. a criticat sentința susținând că instanța de fond a apreciat greșit probele, stabilind că nu a fost exmatriculat din liceu pentru motive politice; la dosar se află biletul de liberare nr. 1764/1955 emis de Penitenciarul Constanța, din care rezultă că a executat o pedeapsă de 5 ani începând cu 21 noiembrie 1949, până la 26 noiembrie 1954, iar acest fapt a atras exmatricularea sa ca urmare a nefrecventării cursurilor liceului în perioada respectivă.

Recurentul Ministerul Justiției, la rândul său, a susținut că hotărârea este nelegală și netemeinică, deoarece instanța de fond a depășit atributele puterii judecătorești stabilind calitatea reclamantului de beneficiar al O.U.G. nr. 214/1999, art. 2, lit. g). De asemenea, recurentul susține că este inadmisibilă și lipsită de interes o nouă cerere a reclamantului, de stabilire a calității de luptător în rezistența anticomunistă și pe un alt temei legal decât cel inițial acordat, indemnizația prevăzută de lege rămânând aceeași. Î n drept recurentul a invocat prevederile art. 304 pct. 4 și 9 C. proc. civ. Analizând motivul de recurs invocat de recurentul F.O., motiv ce se încadrează în prevederile art. 304 1 C. proc.

civ., Înalta Curte apreciază că acesta este întemeiat. Astfel, în mod greșit instanța de fond a considerat că nu sunt întrunite condițiile art. 3 lit. f) din O.U.G. nr. 214/1999, din probele dosarului rezultând că reclamantul-recurent a fost exmatriculat din liceu pentru motive politice. Fiind arestat și privat de libertate începând cu data de 21 noiembrie 1949 reclamantul nu a putut frecventa liceul nici în anul școlar 1949-1950 și nici ulterior, fiind exmatriculat din clasa a XI-a din cauza acestei arestări pentru motive politice. In consecință, instanța de fond ar fi trebuit să admită și acest capăt de cerere al acțiunii reclamantului, de aplicabilitate și a art. 3 lit. f) din O.U.G. nr. 214/1999.

In ceea ce privește recursul pârâtului Ministerul Justiției, Comisia pentru constatarea calității de luptător în rezistența anticomunistă, Înalta Curte apreciază că motivele invocate sunt neîntemeiate. Astfel, nu se poate susține că prin anularea Deciziei nr. 85/2006 emisă de comisia menționată instanța ar fi depășit atributele puterii judecătorești, deoarece această competență este prevăzută de însăși O.U.G. nr. 214/1999. Totodată, excepția lipsei de interes a acțiunii reclamantului nu poate fi susținută, deoarece interesul poate fi nu numai patrimonial, ci și moral, petentul urmărind să-i fie stabilită calitatea de luptător în rezistența anticomunistă pe baza tuturor temeiurilor legale ce se regăsesc în situația sa.

Pentru considerentele menționate, cu referire la art. 312 alin. (1) coroborat cu art. 304 pct. 9 și art. 304 1 C. proc. civ. recursul reclamantului F.O. urmează a fi admis, iar recursul formulat de Ministerul Justiției va fi respins ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Admite recursul declarat de F.O. împotriva sentinței nr. 64 din 21 mai 2007 a Curții de Apel Galați, secția de contencios administrativ și fiscal. Modifică în parte sentința atacată și în consecință: Constată că reclamantul, beneficiar al calității de luptător în rezistența anticomunistă se încadrează și în dispozițiile art. 3 lit. f) din O.U.G. nr. 214/1999. Respinge recursul declarat de Ministerul Justiției, Comisia pentru Constatarea Calității de Luptător în Rezistența Anticomunistă împotriva aceleiași sentințe. Menține celelalte dispoziții ale sentinței atacate. Pronunțată în ședință publică, astăzi 28 noiembrie 2007.