ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 7650/2008

Asupra recursului civil de față, constată: Prin cererea înregistrată la 26 iunie 2006, reclamanta F.I. a chemat în judecată pe pârâții Municipiul București și Primăria sectorului 3 București solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunța să fie obligați să îi lase în deplină proprietate și liniștită posesie suprafața de 2065 mp teren situat în București, invocând incidența art. 480 C. civ. Prin sentința civilă nr. 5278 din 6 iunie 2007, Judecătoria sectorului 3 București în raport de dispozițiile art. 2 pct. 1 lit. b) C. proc. civ. și-a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului București. Prin sentința civilă nr. 1499 din 19 noiembrie 2007, Tribunalul București, secția a IV-a civilă, a respins cererea formulată în contradictoriu cu pârâtul Municipiul București ca fiind inadmisibilă.

Prin aceeași sentință tribunalul a reținut că este dată excepția lipsei calității procesuale pasive a Primăriei sectorului 3 București, sens în care a respins cererea formulată în contradictoriu cu acest pârât. În motivarea sentinței, tribunalul a reținut că după intrarea în vigoare a dispozițiilor Legii nr. 10/2001, act normativ prin care s-a reglementat situația juridică a imobilelor preluate abuziv de stat în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, acțiunile în revendicare a unor astfel de imobile nu este admisibilă. Referitor la pârâta Primăria sectorului 3 București, tribunalul a reținut că atâta timp cât imobilul nu se află în patrimoniul acestei unități administrativ-teritoriale, aceasta nu are calitate procesuală în cauza dedusă judecății.

Împotriva acestei sentințe a declarat apel reclamanta criticând sentința sub aspectul greșitei rețineri a excepției inadmisibilității acțiunii în revendicare dedusă judecății, apreciind că printr-o astfel de soluție sunt încălcate dispozițiile art. 6 alin. (2) din Legea nr. 213/1998, precum și principiul liberului acces la justiție garantat prin dispozițiile art. 21 din Constituție și art. 6 CEDO. Prin decizia civilă nr. 353 din 30 aprilie 2008, Curtea de Apel București, secția a IV-a civilă, a admis apelul declarat de reclamantă, a desființat sentința și a trimis cauza spre rejudecare, reținând că în mod greșit, tribunalul a apreciat că ar fi incidență excepția inadmisibilității acțiunii dedusă judecății, aceasta cu atât mai mult cu cât reclamanta a formulat și în procedura Legii nr. 10/2001 notificarea nr. 2847 din 8 august 2001, demers care nu a fost finalizat de către entitatea deținătoare a imobilului în litigiu.

Împotriva acestei decizii a declarat recurs pârâta Primăria sectorului 3 București, invocând incidența art. 304 pct. 9 C. proc. civ. În motivarea recursului pârâta reiterează apărarea în sensul că imobilul în litigiu nu se află în proprietatea sau administrarea sa, caz în care, în mod legal prima instanță a reținut că nu au calitate procesuală pasivă în cauză. Totodată, pârâta susține că în mod eronat instanța de apel a asimilat acțiunea dedusă judecății cu o contestație formulată în temeiul art. 26 din Legea nr. 10/2001 atâta timp cât reclamanta nu a înțeles să se folosească de notificarea formulată în procedura instituită prin actul normativ menționat, caz în care se impunea respingerea acțiunii dedusă judecății ca neîntemeiată.

Analizând recursul, Înalta Curte constată că este fondat pentru următoarele considerente: În drept, potrivit art. 295 alin. (1) C. proc. civ., instanța de apel nu poate discuta decât punctele deduse judecății prin cererea de apel, celelalte aspecte stabilite prin soluția primei instanțe, care nu au fost criticate prin apel, intrând în puterea lucrului judecat și fiind definitiv câștigate celeilalte părți litigante. În speță, prin cererea de apel, reclamanta nu a criticat soluția tribunalului referitoare la excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei Primăria sectorului 3 București, caz în care, aceasta a intrat în puterea lucrului judecat.

Pe cale de consecință, în mod eronat instanța de apel a dispus desființarea în totalitate a sentinței, soluție care, de altminteri, în raport de excepția supusă analizei prin recurs nici nu este motivată, prin considerentele hotărârii instanța de apel analizând, în limitele investirii, numai soluția referitoare la inadmisibilitatea acțiunii în revendicare, soluție adoptată de prima instanță în contradictoriu numai cu pârâtul Municipiul București. Așa fiind, în baza art. 304 pct. 9 C. proc. civ., Înalta Curte urmează a admite recursul declarat de pârâta Primăria sectorului 3 București și a modifica, în parte, decizia recurată în sensul că, urmare a admiterii apelului declarat de reclamantă, se va desființa doar în parte sentința, anume se va menține dispoziția primei instanțe privind admiterea excepției lipsei calității procesuale pasive a pârâtei-recurente.

Pentru a hotărî astfel, Înalta Curte a reținut că nu poate primi, dată fiind lipsa sa de interes, critica adusă de recurentă cu privire soluția pronunțată de instanța de apel asupra excepției inadmisibilității acțiunii dedusă de reclamantă judecății.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE: Admite recursul declarat de pârâta Primăria sectorului 3 București împotriva deciziei nr. 353 din 30 aprilie 2008 a Curții de Apel București, secția a IV-a civilă. Modifică, în parte, decizia în sensul că desființează în parte sentința atacată, păstrând dispoziția referitoare la admiterea excepției lipsei calității procesuale pasive a Primăriei sectorului 3 București. Păstrează celelalte dispoziții ale deciziei. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 2 decembrie 2008.