ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2198/2009

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Reclamantul F.C. a chemat în

judecată U.N.B.R. și Baroul Olt, solicitând instanței ca, în contradictoriu cu

pârâții, să dispună anularea deciziei nr. 230 din 28 iunie 2007, emisă de

primul pârât, a deciziei nr. 106 din 23 aprilie 2007, emisă de cel de-al doilea

pârât, obligarea acestuia la restituirea sumei de 3000 lei reprezentând taxă

nedatorată și obligarea ambilor pârâți, în solidar, la plata de despăgubiri în

cuantum de 10.000 lei.

În motivarea acțiunii, reclamantul a arătat că prin decizia nr. 181 din 24

februarie 2007, adoptată de Consiliul U.N.B.R., s-a dispus reînscrierea sa în

Tabloul avocaților definitivi, însă pârâtul Baroul Olt nu și-a îndeplinit

această obligație decât după plata unei taxe de înscriere, taxă neprevăzută de

lege și a cărei neplată l-a împiedicat să-și exercite profesia.

Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și

fiscal, prin sentința civilă nr. 2734 din 21 octombrie 2008, a respins ca

neîntemeiată acțiunea formulată de reclamant, obligându-l la plata sumei de 800

lei cheltuieli de judecată către pârâta U.N.B.R.

Pentru a pronunța această sentință, instanța a reținut că obligarea

reclamantului la plata taxei este legală deoarece urmare a deciziei nr.

159/2006 emisă de Casa de Asigurări a Avocaților, aceasta s-a retras definitiv

din profesie, fiind radiat din Tabloul avocaților. Or, conform hotărârii U.N.B.R.,

înscrierea în barou este condiționată de plata unei taxe.    Împotriva acestei

sentințe, considerată nelegală și netemeinică, a declarat recurs reclamantul C.F.

În motivarea cererii, recurentul susține că:

- Hotărârea este dată cu aplicarea greșită a legii, respectiv a

dispozițiilor art. 63 lit. g) și i) din Legea nr. 51/1995 și a dispozițiilor

art. 33 și art. 82 din Statutul profesiei de avocat.

Consideră recurentul că, în mod abuziv, Baroul Olt – Slatina i-a

condiționat reînscrierea de plata unei taxe de 3000 lei, deși, anterior,

Consiliul U.N.B.R. aprobase reînscrierea sa ca avocat, necondiționat.

- Taxa pretinsă de Baroul Olt nu este prevăzută de lege pentru cazuri

similare de continuare a activității după pensionare și este aplicată incorect prin

analogie ca situația celor nou primiți în profesie sau cu cea a avocaților reînscriși

după încetarea unor situații de incompatibilitate.

Arată recurentul că, din acest motiv, a înțeles să solicite și anularea

parțială a deciziei nr. 230 din 28 iunie 2007 a Consiliului U.N.B.R., doar cu

privire la acceptarea opoziției exprimate de Baroul Olt și la pretinderea taxei.

Recursul nu se fondează.

Nu există o contradicție între Decizia nr. 181 din 24 februarie 2007 a

Consiliului U.N.B.R. și atitudinea ulterioară a Baroului Olt, exprimată prin

adresa nr. 106 din 23 aprilie 2007, prin care se pretindea reclamantului să

plătească taxa de înscriere pe Tabloul avocaților.

Aceasta deoarece Decizia nr. 181/2007 a fost emisă într-un ciclu „procesual

administrativ” distinct: prima cerere a reclamantului de reînscriere în Baroul Olt

a fost respinsă ca inadmisibilă prin Decizia nr. 26 din 15 ianuarie 2007 a

acestuia, cu motivarea că solicitantul se retrăsese definitiv din profesie.

Soluționând contestația solicitantului împotriva acestei decizii,

Consiliul U.N.B.R. a emis Decizia nr. 181/2007 prin care a statuat că el are

dreptul să fie reînscris în barou, în sensul că cererea sa este admisibilă.

Acest act nu se referă însă la condițiile de fond ale reînscrierii în Tabelul

avocaților, care nu au făcut obiectul controlului de legalitate exercitat de Consiliu.

Abia în al doilea ciclu „procesual administrativ”, după ce solicitantul

a contestat adresa nr. 106 din 23 aprilie 2007 a Baroului Olt, Consiliul U.N.B.R.

a emis Decizia nr. 230 din 28 iunie 2007, prin care a respins contestația,

reținând că taxa este datorată de reclamant în temeiul Statutului profesiei de

avocat și al Deciziei (normative) nr. 76 din 17 iunie 2005.

Ulterior, contestatorul a achitat taxa de înscriere, iar Baroul Olt a

emis Decizia nr. 310 din 11 septembrie 2007 prin care se dispune reînscrierea efectivă

în Tabloul avocaților.

atacată sunt legale și temeinice.

Recurentul-reclamant a cerut, la 15 mai 2006, să se ia act că se retrage

definitiv din profesie, ca urmare a pensionării. Baroul Olt a procedat în

consecință și, prin decizia nr. 221 din 22 mai 2006, a dispus radierea

solicitantului de pe Tabloul avocaților.

Or, efectul juridic concret al radierii este inexistența ulterioară ca

avocat a reclamantului, care a părăsit corpul profesional din care făcea parte.

De aceea, chiar dacă el și-a calificat cererea ulterioară ca

„reînscriere” ea nu poate fi considerată ca atare.

Iar faptul că, la elaborarea deciziei privind taxele percepute în

temeiul art. 315 din Statut, Consiliul U.N.B.R. nici nu a conceput o situație

de înscriere precum cea din cauza de față, nu poate conduce la concluzia că

solicitantul ar fi scutit de taxă.

În marja de apreciere pe care Consiliul U.N.B.R. o are, ca organism de

conducere al unei profesii liberale de utilitate publică, este rezonabilă și

corespunzătoare principiului proporționalității asimilarea situației

recurentului, care se înscrie în baroul de unde fusese radiat, cu cea a

„înscrierii în barou a avocaților primiți în profesie cu scutire de examen”,

prevăzută de dispozițiile art. 1 lit. a) din Decizia nr. 76 din 17 iunie 2005 a

Consiliului U.N.B.R.

Ca urmare, nu se poate constata că intimatul-pârât ar fi acționat cu

exces de putere și nici nelegal.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge ca nefondat recursul declarat de

C.F. împotriva sentinței civile nr. 2734 din 21 octombrie 2008 a Curții de Apel

București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal.

Obligă recurentul la 800 lei cheltuieli

de judecată către intimata –pârâtă U.N.B.R.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 14

aprilie 2009.