ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1297/2008

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin cererea de chemare în judecată înregistrată la data de 2 iulie 2007 pe rolul Curții de Apel Bacău, secția comercială, de contencios, administrativ și fiscal, reclamanta S.D. a chemat în judecată U.N.B.R. și Baroul Neamț, solicitând instanței: -să constate nulitatea absoluta a hotărârii din 9 martie 2007 a C.B. Neamț prin care i-a fost respinsă cererea de primire în profesia de avocat cu scutire de examen, motivat de faptul neîndeplinirii baremului de verificare a cunoștințelor cu privire la organizarea și exercitarea profesiei de avocat; -să constate nulitatea absolută a hotărârii din 1 iunie 2007 a C.B.

Neamț prin care i-a fost admisă contestația formulată împotriva hotărârii din 9 martie 2007, a fost revocată aceasta ultimă hotărâre și i-a fost aprobată cererea de primire în profesia de avocat cu scutire de examen, urmând a fi emisă decizia de primire în profesie; -să constate nulitatea absolută a deciziei din 01 iunie 2007 a C.B. Neamț prin care a fost primită în profesia de avocat cu scutire de examen; obligarea U.N.B.R.

să emită o decizie de primire în profesia de avocat cu scutire de examen; -obligarea Baroului Neamț să o înscrie în tabloul avocaților definitivi; -obligarea Baroului Neamț la plata sumei de 50.000 RON cu titlu de daune morale și la plata de daune materiale reprezentând diferența dintre salariul de judecător și media veniturilor avocaților definitivi în perioada 01 octombrie 2006 -01 iulie 2007, sume reactualizate la data executării; suspendarea, până la soluționarea definitivă și irevocabilă a cauzei, a executării deciziei din 01 iunie 2007 a C.B. Neamț. Prin sentința civilă nr. 119 din 24 septembrie 2007, Curtea de Apel Bacău, secția comercială, de contencios, administrativ și fiscal, a admis capătul de cerere privind suspendarea executării deciziei din 01 iunie 2007 a C.B.

Neamț, a dispus suspendarea executării deciziei respective până la soluționarea definitivă și irevocabilă a cauzei și a respins ca lipsite de interes toate celelalte capete de cerere. În esență, Curtea de Apel a reținut că, prin decizia în privința căreia se solicită suspendarea executării până la soluționarea definitivă și irevocabilă a cauzei, reclamanta a fost primită în profesia de avocat cu scutire de examen, fiindu-i conferit dreptul de a exercita aceasta profesie de la data înscrierii pe Tabloul avocaților definitivi, în condițiile art. 24 alin. (2) din Legea nr. 51/ 1995 privind organizarea și exercitarea profesiei de avocat, potrivit cărora „în cazurile în care exista incompatibilitate, decizia de primire în profesie va produce efectele numai de la data încetării stării de incompatibilitate, care trebuie rezolvată în termen de două luni de la emiterea deciziei”.

Astfel, instanța de fond a apreciat ca reprezintă un caz bine justificat în sensul art. 15 coroborat cu art. 14 din Legea nr. 554/ 2004, cu modificările și completările ulterioare, împrejurarea că dreptul reclamantei de a exercita profesia de avocat i-a fost conferit prin decizie sub rezerva rezolvării în termen de 2 luni a situației de incompatibilitate prevăzute de lege între funcția de judecător și cea de avocat. Cu privire la petitul principal al cererii de chemare în judecată referitor la anularea hotărârilor din 9 martie 2007 și din 1 iunie 2007 și a deciziei din 01 iunie 2007, emise de C.B. Neamț, Curtea de Apel, a reținut, în esență, că reclamanta nu justifică un interes în sensul dispozițiilor Legii nr. 554/2004, întrucât prin aceste acte i-au fost recunoscute drepturile pretinse prin aprobarea cererii de primire în profesia de avocat cu scutire de examen.

Pe cale de consecință, reținând că, față de petitul principal al acțiunii, au caracter accesoriu capetele de cerere formulate de reclamantă cu privire la obligarea U.N.B.R. de a emite decizia de primire a sa în profesia de avocat cu scutire de examen, la obligarea Baroului Neamț de a o înscrie în tabloul avocaților definitivi și la obligarea pârâților la plata de daune morale și materiale, Curtea de Apel le-a respins, de asemenea, ca fiind lipsite de interes. Împotriva sentinței civile nr. 119 din 24 septembrie 2007 a Curții de Apel Bacău, secția comercială, de contencios, administrativ și fiscal, a declarat recurs, în termenul legal, reclamanta S.D., criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie sub aspectul soluționării capetelor de cerere referitoare la constatarea nulității absolute a hotărârilor din 9 martie 2007 și din 1 iunie 2007 și a deciziei din 01 iunie 2007, emise de C.B.

Neamț, și la acordarea daunelor morale și materiale. Astfel, reclamanta a cerut admiterea recursului, casarea hotărârii instanței de fond și admiterea acțiunii cu constatarea nulității absolute a actelor arătate și obligarea U.N.B.R. să emită o decizie de primire în profesie și a Baroului Neamț să o înscrie în tabloul avocaților definitivi. În ceea ce privește capătul de cerere prin care a solicitat acordarea daunelor materiale și morale, reclamanta a susținut că a fost soluționat greșit ca fiind lipsit de interes, cerând admiterea recursului, casarea sentinței atacate și trimiterea acestui capăt de cerere aceleiași instanțe pentru a fi soluționat pe fond. Recursul este nefondat. Din actele aflate la dosarul cauzei rezultă că, inițial, cererea de primire în profesia de avocat formulată de reclamantă a fost respinsă prin hotărârea din 9 martie 2007 a C.B.

Neamț, iar ca urmare a contestației formulate, consiliul U.N.B.R. în ședința din 12 mai 2007 a dispus ca Baroul Neamț să reexamineze cererea de primire în profesia de avocat cu scutire de examen. Astfel, prin hotărârea din 1 iunie 2007, C.B. Neamț a admis cererea de primire în profesia de avocat cu scutire de examen, iar prin decizia din 1 iunie 2007 a conferit reclamantei dreptul de a exercita profesia de avocat în condițiile art. 16 pct. 2 lit. b), art. 13, art. 19 alin. (4) și art. 24 alin. (2) din Legea nr. 51/1995, republicată. Potrivit art. 1 din Legea nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare, numai o persoană vătămată într-un drept al său sau într-un interes legitim se poate adresa instanței de contencios administrativ pentru anularea actului, recunoașterea dreptului pretins și repararea pagubei cauzate.

Or, în cauză, dreptul pretins de recurenta-reclamantă de a fi primită în profesia de avocat cu scutire de examen, i-a fost recunoscut prin hotărârea și prin decizia din 01 iunie 2007 adoptate de C.B. Neamț, astfel că instanța de fond, în mod corect, a respins acțiunea vizând anularea actelor administrative respective, ca și capătul de cerere prin care au fost solicitate daune materiale și morale. Astfel fiind, recursul este neîntemeiat și va fi respins ca atare, soluția dată de instanța de fond celor două capete de cerere fiind legală și temeinică.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge recursul declarat de S.D. împotriva sentinței civile nr. 119 din 24 septembrie 2007 a Curții de Apel Bacău, secția comercială, de contencios, administrativ și fiscal, ca nefondat. Obligă recurenta la plata sumei de 350 RON către intimata-pârâtă U.N.B.R., cheltuieli de judecată. Pronunțată în ședință publică, astăzi 27 martie 2008.