ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1297/2008

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor

din dosar, constată următoarele:

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată

la data de 2 iulie 2007 pe rolul Curții de Apel Bacău, secția comercială, de contencios,

administrativ și fiscal, reclamanta S.D. a chemat în judecată U.N.B.R. și Baroul

Neamț, solicitând instanței:

-să constate nulitatea

absoluta a hotărârii din 9 martie 2007 a C.B. Neamț prin care i-a fost respinsă

cererea de primire în profesia de avocat cu scutire de examen, motivat de faptul

neîndeplinirii baremului de verificare a cunoștințelor cu privire la organizarea

și exercitarea profesiei de avocat;

-să constate nulitatea

absolută a hotărârii din 1 iunie 2007 a C.B. Neamț prin care i-a fost admisă contestația

formulată împotriva hotărârii din 9 martie 2007, a fost revocată aceasta ultimă

hotărâre și i-a fost aprobată cererea de primire în profesia de avocat cu scutire

de examen, urmând a fi emisă decizia de primire în profesie;

-să constate nulitatea

absolută a deciziei din 01 iunie 2007 a C.B. Neamț prin care a fost primită în profesia

de avocat cu scutire de examen; obligarea U.N.B.R. să emită o decizie de primire

în profesia de avocat cu scutire de examen;

-obligarea Baroului Neamț

să o înscrie în tabloul avocaților definitivi;

-obligarea Baroului Neamț

la plata sumei de 50.000 RON cu titlu de daune morale și la plata de daune materiale

reprezentând diferența dintre salariul de judecător și media veniturilor avocaților

definitivi în perioada 01 octombrie 2006 -01 iulie 2007, sume reactualizate la data

executării; suspendarea, până la soluționarea definitivă și irevocabilă a cauzei,

a executării deciziei din 01 iunie 2007 a C.B. Neamț.

Prin sentința civilă

nr. 119 din 24 septembrie 2007, Curtea de Apel Bacău, secția comercială, de contencios,

administrativ și fiscal, a admis capătul de cerere privind suspendarea executării

deciziei din 01 iunie 2007 a C.B. Neamț, a dispus suspendarea executării deciziei

respective până la soluționarea definitivă și irevocabilă a cauzei și a respins

ca lipsite de interes toate celelalte capete de cerere.

În esență, Curtea de Apel

a reținut că, prin decizia în privința căreia se solicită suspendarea executării

până la soluționarea definitivă și irevocabilă a cauzei, reclamanta a fost primită

în profesia de avocat cu scutire de examen, fiindu-i conferit dreptul de a exercita

aceasta profesie de la data înscrierii pe Tabloul avocaților definitivi, în condițiile

art. 24 alin. (2) din Legea nr. 51/ 1995 privind organizarea și exercitarea profesiei

de avocat, potrivit cărora „în cazurile în care exista incompatibilitate, decizia

de primire în profesie va produce efectele numai de la data încetării stării de

incompatibilitate, care trebuie rezolvată în termen de două luni de la emiterea

deciziei”.

Astfel, instanța de fond

a apreciat ca reprezintă un caz bine justificat în sensul art.

15 coroborat cu art. 14 din Legea nr. 554/ 2004, cu modificările și completările

ulterioare, împrejurarea că dreptul reclamantei de a exercita profesia de avocat

i-a fost conferit prin decizie sub rezerva rezolvării în termen de 2 luni a situației

de incompatibilitate prevăzute de lege între funcția de judecător și cea de avocat.

Cu privire la petitul

principal al cererii de chemare în judecată referitor la anularea hotărârilor din

9 martie 2007 și din 1 iunie 2007 și a deciziei din 01 iunie 2007, emise de C.B.

Neamț, Curtea de Apel, a reținut, în esență, că reclamanta nu justifică un interes

în sensul dispozițiilor Legii nr. 554/2004, întrucât prin aceste acte i-au fost

recunoscute drepturile pretinse prin aprobarea cererii de primire în profesia de

avocat cu scutire de examen.

Pe cale de consecință,

reținând că, față de petitul principal al acțiunii, au caracter accesoriu capetele

de cerere formulate de reclamantă cu privire la obligarea U.N.B.R. de a emite decizia

de primire a sa în profesia de avocat cu scutire de examen, la obligarea Baroului

Neamț de a o înscrie în tabloul avocaților definitivi și la obligarea pârâților

la plata de daune morale și materiale, Curtea de Apel le-a respins, de asemenea,

ca fiind lipsite de interes.

Împotriva sentinței civile

nr. 119 din 24 septembrie 2007 a Curții de Apel Bacău, secția comercială, de contencios,

administrativ și fiscal, a declarat recurs, în termenul legal, reclamanta S.D.,

criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie sub aspectul soluționării capetelor

de cerere referitoare la constatarea nulității absolute a hotărârilor din 9 martie

2007 și din 1 iunie 2007 și a deciziei din 01 iunie 2007, emise de C.B. Neamț, și

la acordarea daunelor morale și materiale.

Astfel, reclamanta a cerut

admiterea recursului, casarea hotărârii instanței de fond și admiterea acțiunii

cu constatarea nulității absolute a actelor arătate și obligarea U.N.B.R. să emită

o decizie de primire în profesie și a Baroului Neamț să o înscrie în tabloul avocaților

definitivi.

În ceea ce privește capătul

de cerere prin care a solicitat acordarea daunelor materiale și morale, reclamanta

a susținut că a fost soluționat greșit ca fiind lipsit de interes, cerând admiterea

recursului, casarea sentinței atacate și trimiterea acestui capăt de cerere aceleiași

instanțe pentru a fi soluționat pe fond.

Recursul este nefondat.

Din actele aflate la dosarul

cauzei rezultă că, inițial, cererea de primire în profesia de avocat formulată de

reclamantă a fost respinsă prin hotărârea din 9 martie 2007 a C.B. Neamț, iar ca

urmare a contestației formulate, consiliul U.N.B.R. în ședința din 12 mai 2007 a

dispus ca Baroul Neamț să reexamineze cererea de primire în profesia de avocat cu

scutire de examen.

Astfel, prin hotărârea

din 1 iunie 2007, C.B. Neamț a admis cererea de primire în profesia de avocat cu

scutire de examen, iar prin decizia din 1 iunie 2007 a conferit reclamantei dreptul

de a exercita profesia de avocat în condițiile art. 16 pct. 2 lit. b), art. 13,

art. 19 alin. (4) și art. 24 alin. (2) din Legea nr. 51/1995, republicată.

Potrivit art. 1 din Legea

nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare, numai o persoană vătămată

într-un drept al său sau într-un interes legitim se poate adresa instanței de contencios

administrativ pentru anularea actului, recunoașterea dreptului pretins și repararea

pagubei cauzate.

Or, în cauză, dreptul

pretins de recurenta-reclamantă de a fi primită în profesia de avocat cu scutire

de examen, i-a fost recunoscut prin hotărârea și prin decizia din 01 iunie 2007

adoptate de C.B. Neamț, astfel că instanța de fond, în mod corect, a respins acțiunea

vizând anularea actelor administrative respective, ca și capătul de cerere prin

care au fost solicitate daune materiale și morale.

Astfel fiind, recursul

este neîntemeiat și va fi respins ca atare, soluția dată de instanța de fond celor

două capete de cerere fiind legală și temeinică.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge

recursul declarat de S.D.

împotriva sentinței civile nr. 119 din 24 septembrie 2007 a Curții de Apel Bacău,

secția comercială, de contencios, administrativ și fiscal, ca nefondat.

Obligă recurenta la plata

sumei de 350 RON către intimata-pârâtă U.N.B.R., cheltuieli de judecată.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 27 martie 2008.