ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1381/2009
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1381/2009 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2009)
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată
următoarele:
I. Circumstanțele cauzei
Obiectul acțiunii
Prin cererea înregistrată pe rolul Curții
de Apel Bacău, reclamanta SC I.T. SRL Bacău a chemat în judecată pârâtele A.N.A.F.
și D.G.F.P. Bacău, solicitând suspendarea executării raportului de inspecție
fiscală nr. 546 din 8 februarie 2006 și a deciziei de impunere nr. 618 din 8
februarie 2008, până la soluționarea definitivă și irevocabilă a dosarului nr. 283/32/2008.
Motivele de fapt și de drept care au
stat la baza formulării cererii
Reclamanta arată că asupra unei părți din
bunurile societății a început executarea silită, ceea ce nu poate să ducă decât
la falimentul acesteia.
Pronunțarea unei hotărâri de suspendare a
executării actelor administrative atacate nu ar prejudicia intimatele și nici
bugetul de stat în condițiile în care o parte din creanțe, deși sunt
contestate, au fost recuperate prin executarea silită.
În drept, s-au indicat prevederile art. 14
și art. 15 din Legea nr. 554/2004 modificată și completată.
Hotărârea instanței de fond
Prin sentința civilă nr. 104 din 7
octombrie 2008, pronunțată în dosarul nr. 541/32/2008, Curtea de Apel Bacău, secția
comercială, de contencios administrativ și fiscal, a respins cererea de suspendare
a actelor administrativ contestate ca neîntemeiată.
Motivele de fapt și de drept care au
format convingerea instanței de fond
Se reține că nu este îndeplinită condiția
cazului bine justificat, deoarece suspendarea soluționării contestației până la
pronunțarea unei soluții pe latura penală nu este de natură a crea o îndoială
asupra legalității actelor administrativ-fiscale.
Nici împrejurarea că s-ar fi trecut la
executarea titlurilor executorii nu este de natură a acoperi exigențele legii.
S-a mai reținut că reclamanta nu a făcut
dovada că prin executare s-ar crea un prejudiciu ce nu ar putea fi separat,
existând instituția întoarcerii executării, iar faptul că societatea ar ajunge
în faliment nu a fost probat.
De asemenea, s-a considerat că sechestrul
reprezintă doar o măsură asiguratorie care nu face dovada unui prejudiciu ce nu
poate fi reparat.
Bunurile scoase la vânzare reprezintă
executarea altor titluri executorii. Mai mult, instanța de fond a ținut seama
în luarea deciziei de împrejurarea că actele administrative fiscale au fost
emise la 8 februarie 2008, iar cererea de suspendare a fost depusă la 27 august
2008, după 6 luni.
Recursul formulat de reclamanta SC
I.T. SRL Bacău.
Motive de recurs întemeiate pe
dispozițiile art. 304 pct. 7, 8, 9 C. proc. civ.
Recurenta consideră că instanța de fond
nu a apreciat în mod corect întreaga situație de fapt a societății și
necesitatea suspendării executării actelor emise de organul fiscal.
Dacă aceste acte fiscale vor continua să
fie puse în executare pe diferența de sumă stabilită suplimentar de plată,
societatea recurentă va fi adusă în stare de faliment.
Continuarea executării reprezintă
prejudiciul adus societății, deoarece organul fiscal nu a soluționat
contestația pe fond, ci a dispus suspendarea acesteia.
Întâmpinare formulată de
intimata-pârâtă D.G.F.P. Bacău
Intimata a solicitat respingerea
recursului ca nefondat pentru neîndeplinirea condițiilor prevăzute de art.14
din Legea nr.554/2004.
II. Considerentele instanței de recurs
Recursul este nefondat
Deși recurenta a invocat drept motive
de recurs cele prevăzute de art. 304 pct. 7, 8, 9 C. proc. civ., acestea nu
sunt dezvoltate.
În realitate, se invocă numai o
greșită apreciere a instanței de fond asupra situației de fapt.
Instanța de fond în mod corect a
analizat condițiile cumulative impuse de art. 14 din Legea nr. 554/2004 pentru
suspendarea executării actelor administrative fiscale și a ajuns la concluzia
netemeiniciei cererii.
Recurenta nu a adus nici un argument
referitor la îndeplinirea condiției cazului bine justificat, iar suspendarea
soluționării contestației este legală în raport de plângerea penală formulată
de intimata-pârâtă D.G.F.P. Bacău.
În mod corect a reținut instanța de
fond că nici cea de-a doua condiție nu este îndeplinită, față de împrejurările
concrete ale speței, începerea executării în luna mai 2008, executarea actelor
fiscal în luna februarie 2008 și cererea de suspendare introdusă la instanța de
contencios administrativ abia în luna august 2008.
Față de acestea, nefiind întrunite
motivele de recurs formulate, urmează ca în temeiul art. 312 alin. (1) teza a
II-a C. proc. civ. și art. 20 din Legea nr. 554/2004 modificată și completată
să se dispună respingerea recursului ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul declarat de SC I.T. SRL
Bacău împotriva sentinței civile nr. 104 din 7 octombrie 2008 a Curții de Apel Bacău, secția comercială, contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunțată, în ședință publică, astăzi 12
martie 2009.