ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 259/2009

Asupra recursurilor de față: Din examinarea lucrărilor dosarului, constată următoarele: Prin acțiunea ce a format obiectul dosarului nr. 2927/86/2007 al Tribunalului Suceava, secția comercială, de contencios- administrativ și fiscal, reclamanta SC T. SA Suceava a acționat în judecată pe pârâții G.P.P.A. Suceava și MUNICIPIUL ȘI PRIMĂRIA Suceava prin PRIMAR în contradictoriu cu care a solicitat să i se plătească suma de 233.299,83 lei penalități de întârziere la plata energiei termice furnizate. Paratul MUNICIPIUL SUCEAVA prin PRIMAR a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive a MUNICIPIULUI SUCEAVA, precizând și că facturile emise de reclamantă pentru G.P.P.. Suceava nu au fost însușite la plată de municipalitate.

Prin sentința nr. 2080 din 21 iunie 2007 Tribunalul Suceava, secția comercială, de contencios-administrativ și fiscal, a respins excepția invocată, a admis totodată excepția prescripției dreptului la acțiune pentru penalități de întârziere aferente facturilor din ianuarie și februarie 2003, iar pe fond a admis în parte acțiunea reclamantei, obligând pârâtele la plata sumei de 237.847,2 lei penalități de întârziere și 5500 lei cheltuieli de judecată. Pentru a pronunța această hotărâre, tribunalul a avut în vedere în ceea ce privește excepția invocată, dispozițiile art. 21 din Legea nr. 500/2002 și ale art. 21 și art. 22 din Legea nr. 273/2006, iar pe fondul cauzei a ținut seama că facturile emise de reclamantă au fost recunoscute și plătite de beneficiarul energiei termice livrate de aceasta, însă plata debitului principal fiind făcută cu întârziere, a îndreptățit reclamanta să pretindă penalitățile de întârziere contractuale.

Apelurile declarate de reclamanta SC T. SA Suceava și pârâtul MUNICIPIUL SUCEAVA reprezentat prin I.L. în calitate de PRIMAR au fost respinse, ca nefondate, de Curtea de Apel Suceava, secția comercială, de contencios-administrativ și fiscal prin decizia nr. 25 din 18 februarie 2008, care a reținut că instanța de fond a pronunțat o hotărâre corectă. Împotriva deciziei de mai sus au declarat recurs atât reclamanta care a solicitat admiterea recursului, modificarea deciziei apelate și pe fond admiterea integrală a pretențiilor sale, respectiv și pentru suma de 452,56 penalități de întârziere calculate la facturile sale nr. 314663 din 31 ianuarie 2003 și nr. 3147807 din 28 februarie 2003; a mai declarat recurs și pârâtul MUNICIPIUL SUCEAVA reprezentat prin I.L.

în calitate de PRIMAR, recurs motivat în drept pe prevederile art. 304 alin. (1) pct. 9 C. proc. civ. susținând că: - nu a încheiat cu reclamanta nici un contract de furnizare energie electrică așadar nu datorează acesteia nici o sumă de bani; - au fost încălcate de instanța de apel - prin menținerea sentinței instanței de fond - regula solidarității legale a codebitorilor statuată de Codul Comercial la art. 42, text greșit aplicat de această instanță; - instanța de apel nu s-a pronunțat pe aspectul ridicat prin cererea de apel referitor la lipsa calității procesuale a Primăriei Suceava. Recursurile sunt nefondate și se vor respinge ca atare: I. In ceea ce privește recursul reclamantei.

În motivarea recursului său, reclamanta a susținut că cererea de penalități aferente facturilor sale din 31 ianuarie 2003 și 28 februarie 2003 este cerută înăuntrul termenului de recurs de 3 ani prevăzut de art. 16 din Decretul nr. 167/1958 întrucât curgerea termenului de prescripție a fost întreruptă prin recunoașterea dreptului reclamantei constând în plata facturilor și de asemenea prin semnarea a două convenții de eșalonare a plății între reclamantă și beneficiar, Grup Școlar nr. 2 Suceava aflat la dosarul de recurs. Acest motiv de recurs este nefondat. Plata debitului principal constând în contravaloarea energiei electrice livrate beneficiarului în lunile decembrie 2002 și ianuarie 2003 plătit la 7 iulie 2004 nu poate constitui o recunoaștere a sumelor calculate cu titlu de penalități aferente acestor debite.

Cum facturile în discuție datează din 31 ianuarie 2003 respectiv 28 februarie 2003, prin înregistrarea cererii introductive la instanță la data de 24 aprilie 2007 rezultă fără putință de tăgadă expirarea termenului de 3 ani reglementat de art. 3 al. 1 din Decretul nr. 167/1958 înăuntrul căruia reclamanta ar fi fost în drept să pretindă penalități de întârziere pentru cele două facturi, astfel că recursul său se privește a fi nefondat. II. Cu privire la recursul pârâtului Potrivit art. 304 pct. 9 C. proc. civ. modificarea unei hotărâri pentru motive de nelegalitate se poate cere când hotărârea pronunțată este lipsită de temei legal ori a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greșită a legii. Prin menținerea soluției de respingere a excepției lipsei calității procesuale pasive a pârâtului MUNICIPIUL SUCEAVA reprezentat prin I.L.

în calitate de PRIMAR instanța de apel a pronunțat o hotărâre corectă. Calitatea procesuală pasivă a Municipiului Suceava derivă din lege, autoritatea executivă, primarul, fiind ordonator principal de credite cu competența de a repartiza creditele bugetare aprobate atât pentru bugetul propriu cât și pentru bugetele instituțiilor publice ierarhic inferioare. In contextul celor ce preced, motivul de recurs privind încălcarea regulii solidarității legale a debitorilor este nefondat, cum de asemenea nefondat apare și motivul ce privește calitatea procesuală pasivă a Primăriei Suceava, care de altfel este unitate administrativă. Așadar, recursurile fiind neîntemeiate, în baza art. 312 alin. (1) C. proc.

civ. se vor respinge. PENTRU

ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge, ca nefondate, recursurile declarate de reclamanta SC T. SA Suceava, și pârâtul MUNICIPIUL SUCEAVA prin primar I.L. împotriva deciziei nr. 25 din 18 februarie 2008 a Curții de Apel Suceava. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 3 februarie 2009.