ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1890/2009

Asupra recursului civil de față; Din examinarea actelor și lucrărilor cauzei, constată următoarele: La 31 august 2007, reclamantul G.C.V. a contestat legalitatea deciziei nr. 188 din 18 iulie 2007 emisă de A.V.A.S. solicitând Tribunalului București, modificarea acesteia, în sensul admiterii cererii de restituire în natură a terenurilor identificate cu nr.top 441/1 și 447/1 situate în Baia Mare. În motivarea contestației, întemeiată în drept pe dispozițiile Legii nr. 10/2001, modificată, reclamantul a arătat că, prin notificarea nr. 115 din 10 august 2001 a solicitat A.V.A.S. acordarea de despăgubiri pentru imobilele terenuri înscrise în C.F. nr. 3275 Baia Mare, nr.top 444/1, 447/1; 445/1 și 446/2 despăgubiri pentru bunurile mobile confiscate cu ocazia naționalizării casei și restituirea imobilelor aflate sub nr. to.444/2 și 447/2.

Contestatorul a învederat că pe parcursul soluționării notificării, urmare a falimentului SC I. SA, terenurile aparținând acestei societăți au trecut în proprietatea Statului Român, iar cele identificate sub nr.top 445/1; 446/2 și 447/1 au fost date în administrarea Ministerului Educației Naționale, Universitatea Baia Mare. Urmare acestei modificări, reclamantul s-a adresat A.V.A.S. solicitând restituirea în natură a suprafețelor de teren, libere de construcții, nr.top 444/1 și 447/1, asupra acestora, pârâta A.V.A.S. omițând a se pronunța.

Prin sentința nr. 1462 din 26 noiembrie 2007, Tribunalul București, secția a V-a civilă, a respins contestația cu motivarea că, decizia contestată este legală față de dispozițiile art. 29 din Legea nr. 10/2001, astfel cum a fost modificată prin Legea nr. 247/2005, imobilul solicitat a fi restituit fiind evidențiat în patrimoniul SC I. SA Baia Mare, societate privatizată de A.V.A.S., astfel că s-au acordat măsuri reparatorii în acord cu dispozițiile legale menționate urmare modificărilor survenite prin Legea nr. 247/2005, A.V.A.S. având doar competența de a propune măsuri reparatorii, modalitatea de acordare și stabilire a cuantumului acestora, revenind Comisiei Centrale constituită pentru stabilirea despăgubirilor.

Împotriva acestei sentințe a declarat apel reclamantul, criticând-o pentru nelegalitate, în sensul aplicării greșite a art. 29 din Legea nr. 10/2001, neincident în cauză. Prin decizia nr. 462A din 12 iunie 2008, Curtea de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie, a admis apelul reclamantului, a schimbat sentința tribunalului, a admis contestația și a modificat în parte decizia nr. 188/2007 emisă de A.V.A.S. în sensul că a declinat competența de soluționare a modificării și cu privire la imobilele aflate sub nr.top 444/1 și 447/1 către Primăria Baia Mare, păstrând celelalte dispoziții ale deciziei.

Pentru a decide ca atare, instanța de control judiciar a reținut că la momentul intrării în vigoare a Legii nr. 10/2001, terenurile identifiate cu nr.top 444/1 și 447/1 nu mai erau deținute de SC I. SA Baia Mare, societate comercială privatizată și ulterior radiată ca urmare a falimentului său, așa încât fiind trecută în proprietatea statului, competența de soluționare a notificării ce are ca obiect aceste imobile trebuia declinată de A.V.A.S., Primăriei Municipiului Baia Mare. Decizia Curții de Apel București a fost recurată de pârâta A.V.A.S., fiind criticată pentru motivul de nelegalitate reglementat de art. 304 pct. 9 C. proc.

civ., în sensul că instanța a aplicat greșit dispozițiile art. 29 din Legea nr. 10/2001, întrucât imobilul solicitat a fi restituit a fost evidențiat în patrimoniul SC I. SA Baia Mare, societate privatizată de A.V.A.S., căreia îi revine atribuțiile de a propune acordarea măsurilor reparatorii prin echivalent, decizia nr. 188 din 18 iulie 2007, emisă de recurentă fiind legală. Prin întâmpinarea depusă, intimatul-reclamant G.C.V. a solicitat respingerea recursului, arătând că terenurile identificate cu nr.top 444/1 și 446/2 și 447/1 au fost date în administrarea Ministerului Educației Naționale și că, în mod corect instanța de apel a apreciat că Primăriei Municipiului Baia Mare îi revine competența de soluționare a notificării.

Recursul este nefondat și urmează a fi respins pentru considerentele ce succed: Dispoziția nr. 188 din 18 iulie 2007 emisă de A.V.A.S. a fost contestată de reclamant care a solicitat restituirea în natură a terenurilor identificate cu nr.top 444/1 și 447/1 din imobilul situat în Baia Mare. Potrivit art. 29, astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 247/2005, pentru imobilele evidențiate în patrimoniul unor societăți comerciale privatizate, altele decât cele prevăzute la art. 21 alin. (1) și (2), persoanele îndreptățite au dreptul la despăgubiri în condițiile legii speciale privind regimul de stabilire de plată a despăgubirilor aferente imobilelor preluate în mod abuziv, corespunzătoare valorii de piață a imobilelor solicitate.

Alin. (3) al aceluiași articol, reglementează că „în situația imobilelor prevăzute la alin. (1) și (2), măsurile reparatorii în echivalent se propun de către instituția publică care efectuează sau, după caz, a efectuat privatizarea, dispozițiile art. 26 alin. (1) fiind aplicabile în mod corespunzător”. Raportul juridic dedus judecății a fost corect deslușit de instanța de apel, care a reținut că imobilele (terenurile) ce fac obiectul contestației de față au fost transferate în domeniul public al Statului Român și în administrarea Ministerului Educației Naționale, prin H.G.

nr. 5/2000, așa încât, față de împrejurarea că, la momentul intrării în vigoare a Legii nr. 10/2001, terenurile identificate cu nr.top 444/1 și 447/1 nu mai erau deținute de SC I. SA Baia Mare, ci deveniseră proprietate publică a statului, potrivit art. 29 alin. (3) din Legea nr. 10/2001, modificată, competența de soluționare a notificării revine Primăriei Baia Mare, unitatea administrativă având calitatea de unitate deținătoare și obligația de a răspunde notificării. Este de observat că urmare modificărilor aduse Legii nr. 10/2001, prin Legea nr. 247/2005, A.V.A.S.

nu mai are competența de a acorda măsuri reparatorii în echivalent, ci doar de a emite decizie cu propunerea acordării măsurilor reparatorii, modalitatea de acordare și stabilire a acestora fiind emise de Comisia Centrală constituită pentru stabilirea despăgubirilor, așa încât recurenta nu a fost prejudiciată, unitatea administrativ teritorială deținătoare a bunului având atribuția conferită de lege de a soluționa notificarea. Așa fiind, recursul va fi respins în temeiul art. 312 alin. (1) teza a II-a C. proc. civ.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge ca nefondat, recursul declarat de pârâta A.V.A.S. împotriva deciziei nr. 462 din 12 iunie 2008 a Curții de Apel București, secția a III-a civilă. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 20 februarie 2009.