ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 20.02.2009

ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1890/2009

HOTĂRÂRE
20.02.2009
CAMERĂ
civil_1
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1890/2009 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2009)

Asupra

recursului civil de față;

Din examinarea actelor și lucrărilor

cauzei, constată următoarele:

La 31 august 2007, reclamantul G.C.V.

a contestat legalitatea deciziei nr. 188 din 18 iulie 2007 emisă de A.V.A.S. solicitând

Tribunalului București, modificarea acesteia, în sensul admiterii cererii de

restituire în natură a terenurilor identificate cu nr.top 441/1 și 447/1

situate în Baia Mare.

În motivarea contestației,

întemeiată în drept pe dispozițiile Legii nr. 10/2001, modificată, reclamantul

a arătat că, prin notificarea nr. 115 din 10 august 2001 a solicitat A.V.A.S.

acordarea de despăgubiri pentru imobilele terenuri înscrise în C.F. nr. 3275

Baia Mare, nr.top 444/1, 447/1; 445/1 și 446/2 despăgubiri pentru bunurile

mobile confiscate cu ocazia naționalizării casei și restituirea imobilelor

aflate sub nr. to.444/2 și 447/2.

Contestatorul a învederat că pe

parcursul soluționării notificării, urmare a falimentului SC I. SA, terenurile aparținând

acestei societăți au trecut în proprietatea Statului Român, iar cele

identificate sub nr.top 445/1; 446/2 și 447/1 au fost date în administrarea

Ministerului Educației Naționale, Universitatea Baia Mare.

Urmare acestei modificări,

reclamantul s-a adresat A.V.A.S. solicitând restituirea în natură a

suprafețelor de teren, libere de construcții, nr.top 444/1 și 447/1, asupra acestora,

pârâta A.V.A.S. omițând a se pronunța.

Prin sentința nr. 1462 din 26

noiembrie 2007, Tribunalul București, secția a V-a civilă, a respins

contestația cu motivarea că, decizia contestată este legală față de

dispozițiile art. 29 din Legea nr. 10/2001, astfel cum a fost modificată prin Legea

nr. 247/2005, imobilul solicitat a fi restituit fiind evidențiat în patrimoniul

SC I. SA Baia Mare, societate privatizată de A.V.A.S., astfel că s-au acordat

măsuri reparatorii în acord cu dispozițiile legale menționate urmare

modificărilor survenite prin Legea nr. 247/2005, A.V.A.S. având doar competența

de a propune măsuri reparatorii, modalitatea de acordare și stabilire a cuantumului

acestora, revenind Comisiei Centrale constituită pentru stabilirea

despăgubirilor.

Împotriva acestei sentințe a

declarat apel reclamantul, criticând-o pentru nelegalitate, în sensul aplicării

greșite a art. 29 din Legea nr. 10/2001, neincident în cauză.

Prin decizia nr. 462A din 12 iunie

2008, Curtea de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori

și de familie, a admis apelul reclamantului, a schimbat sentința tribunalului,

a admis contestația și a modificat în parte decizia nr. 188/2007 emisă de A.V.A.S.

în sensul că a declinat competența de soluționare a modificării și cu privire

la imobilele aflate sub nr.top 444/1 și 447/1 către Primăria Baia Mare, păstrând

celelalte dispoziții ale deciziei.

Pentru a decide ca atare, instanța

de control judiciar a reținut că la momentul intrării în vigoare a Legii nr. 10/2001,

terenurile identifiate cu nr.top 444/1 și 447/1 nu mai erau deținute de SC I. SA

Baia Mare, societate comercială privatizată și ulterior radiată ca urmare a

falimentului său, așa încât fiind trecută în proprietatea statului, competența

de soluționare a notificării ce are ca obiect aceste imobile trebuia declinată

de A.V.A.S., Primăriei Municipiului Baia Mare.

Decizia Curții de Apel București a

fost recurată de pârâta A.V.A.S., fiind criticată pentru motivul de

nelegalitate reglementat de art. 304 pct. 9 C. proc. civ., în sensul că

instanța a aplicat greșit dispozițiile art. 29 din Legea nr. 10/2001, întrucât

imobilul solicitat a fi restituit a fost evidențiat în patrimoniul SC I. SA

Baia Mare, societate privatizată de A.V.A.S., căreia îi revine atribuțiile de a

propune acordarea măsurilor reparatorii prin echivalent, decizia nr. 188 din 18

iulie 2007, emisă de recurentă fiind legală.

Prin întâmpinarea depusă, intimatul-reclamant

G.C.V. a solicitat respingerea recursului, arătând că terenurile identificate

cu nr.top 444/1 și 446/2 și 447/1 au fost date în administrarea Ministerului

Educației Naționale și că, în mod corect instanța de apel a apreciat că

Primăriei Municipiului Baia Mare îi revine competența de soluționare a

notificării.

Recursul este nefondat și urmează a

fi respins pentru considerentele ce succed:

Dispoziția nr. 188 din 18 iulie 2007

emisă de A.V.A.S. a fost contestată de reclamant care a solicitat restituirea

în natură a terenurilor identificate cu nr.top 444/1 și 447/1 din imobilul

situat în Baia Mare.

Potrivit art. 29, astfel cum a fost

modificat prin Legea nr. 247/2005, pentru imobilele evidențiate în patrimoniul

unor societăți comerciale privatizate, altele decât cele prevăzute la art. 21

alin. (1) și (2), persoanele îndreptățite au dreptul la despăgubiri în

condițiile legii speciale privind regimul de stabilire de plată a

despăgubirilor aferente imobilelor preluate în mod abuziv, corespunzătoare

valorii de piață a imobilelor solicitate.

Alin. (3) al aceluiași articol,

reglementează că „în situația imobilelor prevăzute la alin. (1) și (2),

măsurile reparatorii în echivalent se propun de către instituția publică care

efectuează sau, după caz, a efectuat privatizarea, dispozițiile art. 26 alin. (1)

fiind aplicabile în mod corespunzător”.

Raportul juridic dedus judecății a

fost corect deslușit de instanța de apel, care a reținut că imobilele

(terenurile) ce fac obiectul contestației de față au fost transferate în

domeniul public al Statului Român și în administrarea Ministerului Educației

Naționale, prin H.G. nr. 5/2000, așa încât, față de împrejurarea că, la

momentul intrării în vigoare a Legii nr. 10/2001, terenurile identificate cu

nr.top 444/1 și 447/1 nu mai erau deținute de SC I. SA Baia Mare, ci deveniseră

proprietate publică a statului, potrivit art. 29 alin. (3) din Legea nr. 10/2001,

modificată, competența de soluționare a notificării revine Primăriei Baia Mare,

unitatea administrativă având calitatea de unitate deținătoare și obligația de

a răspunde notificării.

Este de observat că urmare modificărilor

aduse Legii nr. 10/2001, prin Legea nr. 247/2005, A.V.A.S. nu mai are

competența de a acorda măsuri reparatorii în echivalent, ci doar de a emite

decizie cu propunerea acordării măsurilor reparatorii, modalitatea de acordare

și stabilire a acestora fiind emise de Comisia Centrală constituită pentru

stabilirea despăgubirilor, așa încât recurenta nu a fost prejudiciată, unitatea

administrativ teritorială deținătoare a bunului având atribuția conferită de

lege de a soluționa notificarea.

Așa fiind, recursul va fi respins în

temeiul art. 312 alin. (1) teza a II-a C. proc. civ.

Respinge ca nefondat, recursul declarat

de pârâta A.V.A.S. împotriva deciziei nr. 462 din 12 iunie 2008 a Curții de

Apel București, secția a III-a civilă.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 20 februarie

2009.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2010-04-22
0,94
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2407/2010
Asupra recursului de față; Din examinarea actelor și lucrărilor cauzei, constată următoarele: Prin plângerea formulată de K.L.Ș. împotriva pârâtului Primarul municipiului Baia Mare, s-a solicitat admiterea plângerii împotriva Dispoziției nr
ÎCCJ 2007-09-28
0,94
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 6155/2007
1298 din 15 noiembrie 2005 a admis contestația, a anulat în parte decizia nr. 156 din 14 martie 2005 și a obligat A.V.A.S. să emită o nouă decizie prin care să facă propuneri de despăgubiri pentru terenul a cărui restituire s-a solicitat pr
ÎCCJ 2010-06-30
0,94
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 4099/2010
Asupra recursului de față constată următoarele: Prin sentința civilă nr. 557 din 19 aprilie 2006, Tribunalul București, secția a III a civilă, a admis contestația formulată de reclamantul N.M. și a obligat pe pârâta A.V.A.S. București să em
ÎCCJ 2009-12-02
0,93
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 9790/2009
erea acțiunii ca neîntemeiată, criticându-se faptul că instanțele au respins greșit excepțiile invocate și au dispus scoaterea din cauză a SC V. Argeș SA. Prin decizia civilă nr. 2068 din 25 octombrie 2007 pronunțată de Înalta Curte de Casa
ÎCCJ 2007-02-06
0,93
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1020/2007
Asupra recursurilor de față; Din examinarea lucrărilor dosarului, constată următoarele: Prin cererea înregistrată sub nr. 5895 din 26 iunie 2002 modificată ulterior, reclamanta B.E.V. a chemat în judecată Statul Român prin Ministerul Finanț
Sursă