ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1890/2009
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1890/2009 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2009)
Asupra
recursului civil de față;
Din examinarea actelor și lucrărilor
cauzei, constată următoarele:
La 31 august 2007, reclamantul G.C.V.
a contestat legalitatea deciziei nr. 188 din 18 iulie 2007 emisă de A.V.A.S. solicitând
Tribunalului București, modificarea acesteia, în sensul admiterii cererii de
restituire în natură a terenurilor identificate cu nr.top 441/1 și 447/1
situate în Baia Mare.
În motivarea contestației,
întemeiată în drept pe dispozițiile Legii nr. 10/2001, modificată, reclamantul
a arătat că, prin notificarea nr. 115 din 10 august 2001 a solicitat A.V.A.S.
acordarea de despăgubiri pentru imobilele terenuri înscrise în C.F. nr. 3275
Baia Mare, nr.top 444/1, 447/1; 445/1 și 446/2 despăgubiri pentru bunurile
mobile confiscate cu ocazia naționalizării casei și restituirea imobilelor
aflate sub nr. to.444/2 și 447/2.
Contestatorul a învederat că pe
parcursul soluționării notificării, urmare a falimentului SC I. SA, terenurile aparținând
acestei societăți au trecut în proprietatea Statului Român, iar cele
identificate sub nr.top 445/1; 446/2 și 447/1 au fost date în administrarea
Ministerului Educației Naționale, Universitatea Baia Mare.
Urmare acestei modificări,
reclamantul s-a adresat A.V.A.S. solicitând restituirea în natură a
suprafețelor de teren, libere de construcții, nr.top 444/1 și 447/1, asupra acestora,
pârâta A.V.A.S. omițând a se pronunța.
Prin sentința nr. 1462 din 26
noiembrie 2007, Tribunalul București, secția a V-a civilă, a respins
contestația cu motivarea că, decizia contestată este legală față de
dispozițiile art. 29 din Legea nr. 10/2001, astfel cum a fost modificată prin Legea
nr. 247/2005, imobilul solicitat a fi restituit fiind evidențiat în patrimoniul
SC I. SA Baia Mare, societate privatizată de A.V.A.S., astfel că s-au acordat
măsuri reparatorii în acord cu dispozițiile legale menționate urmare
modificărilor survenite prin Legea nr. 247/2005, A.V.A.S. având doar competența
de a propune măsuri reparatorii, modalitatea de acordare și stabilire a cuantumului
acestora, revenind Comisiei Centrale constituită pentru stabilirea
despăgubirilor.
Împotriva acestei sentințe a
declarat apel reclamantul, criticând-o pentru nelegalitate, în sensul aplicării
greșite a art. 29 din Legea nr. 10/2001, neincident în cauză.
Prin decizia nr. 462A din 12 iunie
2008, Curtea de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori
și de familie, a admis apelul reclamantului, a schimbat sentința tribunalului,
a admis contestația și a modificat în parte decizia nr. 188/2007 emisă de A.V.A.S.
în sensul că a declinat competența de soluționare a modificării și cu privire
la imobilele aflate sub nr.top 444/1 și 447/1 către Primăria Baia Mare, păstrând
celelalte dispoziții ale deciziei.
Pentru a decide ca atare, instanța
de control judiciar a reținut că la momentul intrării în vigoare a Legii nr. 10/2001,
terenurile identifiate cu nr.top 444/1 și 447/1 nu mai erau deținute de SC I. SA
Baia Mare, societate comercială privatizată și ulterior radiată ca urmare a
falimentului său, așa încât fiind trecută în proprietatea statului, competența
de soluționare a notificării ce are ca obiect aceste imobile trebuia declinată
de A.V.A.S., Primăriei Municipiului Baia Mare.
Decizia Curții de Apel București a
fost recurată de pârâta A.V.A.S., fiind criticată pentru motivul de
nelegalitate reglementat de art. 304 pct. 9 C. proc. civ., în sensul că
instanța a aplicat greșit dispozițiile art. 29 din Legea nr. 10/2001, întrucât
imobilul solicitat a fi restituit a fost evidențiat în patrimoniul SC I. SA
Baia Mare, societate privatizată de A.V.A.S., căreia îi revine atribuțiile de a
propune acordarea măsurilor reparatorii prin echivalent, decizia nr. 188 din 18
iulie 2007, emisă de recurentă fiind legală.
Prin întâmpinarea depusă, intimatul-reclamant
G.C.V. a solicitat respingerea recursului, arătând că terenurile identificate
cu nr.top 444/1 și 446/2 și 447/1 au fost date în administrarea Ministerului
Educației Naționale și că, în mod corect instanța de apel a apreciat că
Primăriei Municipiului Baia Mare îi revine competența de soluționare a
notificării.
Recursul este nefondat și urmează a
fi respins pentru considerentele ce succed:
Dispoziția nr. 188 din 18 iulie 2007
emisă de A.V.A.S. a fost contestată de reclamant care a solicitat restituirea
în natură a terenurilor identificate cu nr.top 444/1 și 447/1 din imobilul
situat în Baia Mare.
Potrivit art. 29, astfel cum a fost
modificat prin Legea nr. 247/2005, pentru imobilele evidențiate în patrimoniul
unor societăți comerciale privatizate, altele decât cele prevăzute la art. 21
alin. (1) și (2), persoanele îndreptățite au dreptul la despăgubiri în
condițiile legii speciale privind regimul de stabilire de plată a
despăgubirilor aferente imobilelor preluate în mod abuziv, corespunzătoare
valorii de piață a imobilelor solicitate.
Alin. (3) al aceluiași articol,
reglementează că „în situația imobilelor prevăzute la alin. (1) și (2),
măsurile reparatorii în echivalent se propun de către instituția publică care
efectuează sau, după caz, a efectuat privatizarea, dispozițiile art. 26 alin. (1)
fiind aplicabile în mod corespunzător”.
Raportul juridic dedus judecății a
fost corect deslușit de instanța de apel, care a reținut că imobilele
(terenurile) ce fac obiectul contestației de față au fost transferate în
domeniul public al Statului Român și în administrarea Ministerului Educației
Naționale, prin H.G. nr. 5/2000, așa încât, față de împrejurarea că, la
momentul intrării în vigoare a Legii nr. 10/2001, terenurile identificate cu
nr.top 444/1 și 447/1 nu mai erau deținute de SC I. SA Baia Mare, ci deveniseră
proprietate publică a statului, potrivit art. 29 alin. (3) din Legea nr. 10/2001,
modificată, competența de soluționare a notificării revine Primăriei Baia Mare,
unitatea administrativă având calitatea de unitate deținătoare și obligația de
a răspunde notificării.
Este de observat că urmare modificărilor
aduse Legii nr. 10/2001, prin Legea nr. 247/2005, A.V.A.S. nu mai are
competența de a acorda măsuri reparatorii în echivalent, ci doar de a emite
decizie cu propunerea acordării măsurilor reparatorii, modalitatea de acordare
și stabilire a acestora fiind emise de Comisia Centrală constituită pentru
stabilirea despăgubirilor, așa încât recurenta nu a fost prejudiciată, unitatea
administrativ teritorială deținătoare a bunului având atribuția conferită de
lege de a soluționa notificarea.
Așa fiind, recursul va fi respins în
temeiul art. 312 alin. (1) teza a II-a C. proc. civ.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge ca nefondat, recursul declarat
de pârâta A.V.A.S. împotriva deciziei nr. 462 din 12 iunie 2008 a Curții de
Apel București, secția a III-a civilă.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 20 februarie
2009.