ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2407/2010

Asupra recursului de

față;

Din examinarea

actelor și lucrărilor cauzei, constată următoarele:

Prin plângerea formulată de K.L.Ș. împotriva

pârâtului Primarul municipiului Baia Mare, s-a solicitat admiterea plângerii

împotriva Dispoziției nr. 10266 din 19 februarie 2007, anularea în parte și să

se dispună restituirea în natură a terenului liber de construcții și acordarea

despăgubirilor pentru imobilele afectate de construcții, la valoarea de

circulație din prezent, pentru imobilele situate în Baia Mare, înscrise în C.F.

nr. 4163 și C.F. nr. 1164 Baia Mare.

Prin Sentința civilă

nr. 1093 din 19 septembrie 2008 pronunțată de Tribunalul Maramureș, secția

civilă, s-a respins plângerea formulată de K.V., în contradictoriu cu pârâtul

Primarul municipiului Baia Mare, pentru anularea Dispoziției nr. 10266 din 19

februarie 2007 emisă de pârât.

Pentru a pronunța

această sentință, prima instanță a reținut că prin notificările nr. 282/N și

283/N din 4 octombrie 2001, reclamantul a solicitat restituirea terenurilor din

CF nr. 4163 Baia Mare, nr. top. 4460/6/1 în suprafață de 370 mp, nr. 4462/5/1

în suprafață de 240 mp nr. 4461/5/1 în suprafață de 1426 mp, nr. 4462/4/1 în

suprafață de 334 mp, și 4461/2 în suprafață de 2073 mp.

Prin Decizia nr. 51

din 22 martie 2007 emisă de A.V.A.S. s-a propus acordarea de măsuri reparatorii

în conformitate cu dispozițiile art. 29 din Legea nr. 10/2001.

Ulterior, respectiv

la 19 septembrie 2005 cu notificarea înregistrată la nr. 299 reclamantul a

solicitat restituirea în natură a terenurilor înscrise în CF. 4119 Baia Mare,

CF. 4163 Baia Mare, și CF. 4169 Baia Mare.

Prin Dispoziția nr.

10266 din 19 februarie 2007 s-a respins notificarea cu motivarea că a fost

depusă cu depășirea termenului prevăzut de Legea nr. 10/2001, republicată. S-a

mai reținut că reclamantul nu a solicitat repunerea în termen și nu a dovedit

vreo împrejurare obiectivă care să îl fi pus în imposibilitate de a cunoaște

conținutul mențiunilor din cartea funciară și de a depune notificarea în

termenul legal.

Împotriva acestei

sentințe a declarat apel reclamantul K.V. solicitând modificarea ei, anularea

dispoziției atacate și restituirea terenului liber de construcții, precum și a

acordării despăgubirilor pentru construcții.

Prin Decizia nr.

33/A/2009 din 11 februarie 2009 pronunțată de Curtea de Apel Cluj, secția

civilă, de muncă și asigurări sociale, pentru minori și familie a fost respins

ca nefondat apelul declarat de reclamantul K.V.

S-a reținut că

obiectul Dispoziției nr. 10266 din 19 februarie 2007 emisă de intimatul

Primarul Municipiului Baia Mare, l-a constituit notificarea nr. 20747 din 19

septembrie 2005 care a fost formulată după expirarea termenului de un an,

începând cu 14 februarie 2001, cum corect a reținut și prima instanță.

Împotriva acestei din

urmă decizii a declarat recurs reclamantul K.V., invocând motivele prevăzute de

art. 304 pct. 5 și 9 C. proc. civ.

Dezvoltând criticile

de nelegalitate recurentul a susținut în esență următoarele:

Sub un prim aspect, a

solicitat constatarea nulității comunicării deciziei din apel la adresa din

Baia Mare, în condițiile în care domiciliul său, actual este în Germania, iar

pe parcursul procesului civil nu și-a ales un alt domiciliu procesual și nici

nu l-a împuternicit pe mandatarul său pentru alegerea unui alt domiciliu

procesual.

În absența unei

comunicări legale a deciziei instanței de apel, apreciază că termenul de

declarare a recursului nu a început să curgă.

Pe fondul cauzei

recurentul a invocat faptul că, instanțele nu au stabilit cadrul procesual

adecvat considerând că în speță este vorba despre atacarea unui act

administrativ.

În realitate nu este

vorba de nicio notificare ci adresele din 19 septembrie 2005 au fost întocmite

și depuse ca o solicitare a acestora către autoritățile publice de a răspunde

la notificările 282/N și 283/N depuse anterior.

La termenul de

judecată din data de 22 aprilie 2010, Înalta Curte, din oficiu, a invocat

excepția tardivității recursului, față de împrejurarea că decizia instanței de

apel a fost comunicată reclamantului la data de 19 februarie 2009, iar recursul

a fost înregistrat la data de 8 octombrie 2009 așa cum rezultă din ștampila

poștei aplicate pe plicul aflat la fila 10, dosar recurs.

Conform art. 90 C.

proc. civ., înmânarea actelor de procedură se face la domiciliu sau reședința

celui citat.

În caz de alegere de

domiciliu, dacă partea a arătat și persoana însărcinată cu primirea actelor de

procedură comunicarea acestora se va face la aceasta iar în lipsa unei asemenea

arătări, la domiciliul părții.

Or, se constată că în

cererea pe care reclamantul a adresat-o Tribunalului Maramureș și-a indicat

domiciliul ales în Baia Mare.

În procedura ce s-a

derulat în fața instanței de fond și a curții de apel, reclamantul a fost citat

la domiciliul ales, nesolicitând niciodată comunicarea actelor la domiciliul

său din Germania.

Dacă voința

reclamantului ar fi fost aceea ca actele de procedură să-i fie comunicate la

domiciliul său din Germania și-ar fi manifestat-o încă de la primul termen de

judecată ce a avut loc în fața Tribunalului Maramureș.

De altfel,

reclamantul a cunoscut întreaga derulare a procedurii, iar avocatul său ales

T.Tr.V. la data de 14 ianuarie 2009 a solicitat Curții de Apel Cluj amânarea

cauzei întrucât nu a avut posibilitatea unei documentări suficiente pentru

susținerea apelului.

Pentru aceste

considerente, în temeiul art. 312 alin. (1) C. proc. civ., recursul

reclamantului va fi respins.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E:

Respinge ca tardiv

formulat recursul declarat de reclamantul K.L.Ș. împotriva Deciziei nr. 33A din

11 februarie 2009 a Curții de Apel Cluj, secția civilă, de muncă și asigurări

sociale, pentru minori și familie.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 22 aprilie 2010.