ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3101/2009
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3101/2009 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2009)
Asupra recursurilor de față,
Î
n baza lucrărilor
din dosar, constată următoarele:
Prin sentința penală nr. 277 din 13 iunie 2008 a
Tribunalului Constanța, secția penală (după rejudecare), au fost condamnați
după cum urmează:
Inculpatul M.M.
la :
- 1 (un) an
închisoare, pentru infracțiunea de luare de mită, în
formă calificată, prevăzută de art. 6, din Legea nr.
78/2000, cu referire la
art. 254 alin. (2) cu aplicarea
art. 74 alin. (1) lit. a) și c) și alin. (2) și a art. 76 alin. (1) lit. c) C.
pen.;
Inculpatul B.R.L.
la :
- 1 (un) an închisoare, pentru
complicitate la infracțiunea de luare de mită în formă calificată, prevăzută de
art. 26 C. pen.
raportat la art. 6 din Legea
nr. 78/2000, cu referire la art. 254 alin. (2) cu
aplicarea art. 74 alin.
(1) lit. a) și c) si alin. (2) și a art. 76 alin. (1) lit. c) C. pen.
S-a făcut
aplicarea art. 65 alin. (3), raportat la art. 76 alin. (3) C. pen.
În baza
art. 71 alin. (1) și (2) C. pen., a fost interzis inculpaților
exercițiul drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a), teza a
II
-a, și lit. b) C. pen.
În baza
art. 81 C. pen. s-a dispus suspendarea condiționată
a
executării pedepselor principale pe durata unui termen de
încercare 3 ani, făcându-se, totodată, aplicarea
art. 71 alin. (5) C. pen.
Inculpaților Ie-a fost atrasă atenția
asupra consecințelor nerespectării dispozițiilor art. 83 C. pen.
A fost
restituită suma de 1.500 dolari SUA denunțătoarei conform
procesului-verbal
din 24 aprilie 2004 al Biroului Anticorupție Constanta.
În baza art. 191 alin.
(1) C. proc. pen, inculpații au
fost obligați la plata
cheltuielilor judiciare către stat, în cuantum de câte 475 Ron.
Pentru a
se hotărî astfel, s-au reținut în esență, următoarele :
In anul 2004, inculpatul M.M. ocupa
funcția de șef adjunct al Biroului Vamal Port Constanța iar coinculpatul B.R.L.
era asociat și administrator la SC D.F. SRL,
societate care avea ca obiect de activitate
prestarea de
servicii de comisionar vamal.
Inculpatul
M.M., în calitate sa de șef adjunct al Biroului
Vamal Port
Constanța, în mod repetat, la data de 20 aprilie 2004, prin intermediul
martorului Z.S., a pretins suma de
1.500 dolari
SUA de la reprezentantul importatorului SC F.G.
SRL Afumați - numita D.D.J.
și, tot indirect, la data de
21 aprilie
2004, cu ajutorul inculpatului B.R.L., a primit
suma pretinsă, pentru
ca, în schimb, să "deblocheze" declanșarea procedurii de vămuire
pentru un import de citrice, în valoare de 159.310,44 dolari SUA.
În ceea
ce-l privește pe inculpatul B.R.L., s-a
reținut că acesta a preluat, efectiv, de la denunțătoarea D.D.J.
, la data de 21 aprilie 2004, suma de 1.500 dolari SUA, ajutându-l
astfel pe coinculpatul M.M. să intre în posesia sumei pretinse, cunoscând că
suma reprezintă mită.
La 21
aprilie 2004, Parchetul Național Anticorupție, Serviciul
Teritorial Constanta , în urma denunțului făcut de
numita D.D.J.
, a organizat și realizat prinderea în
flagrant a inculpatului B.R.L., asupra căruia a fost găsită suma de 1.500 dolari
SUA.
Împotriva sentinței penale nr. 277 din
13 iunie 2008 a Tribunalului Constanța, secția penală, au declarat apel
Direcția Națională Anticorupție, Serviciul Teritorial Constanța, și inculpații M.M.
și B.R.L.
Apelul formulat de Parchet a vizat
reindividualizarea
pedepselor, în sensul
aplicării unor pedepse mai mari și schimbarea
modalității de executare a
pedepsei, în sensul aplicării dispozițiilor
art.
86
1
C. pen., iar cel al inculpaților viza achitarea acestora.
Prin decizia penală nr. 19 P din 16
februarie 2009 Curtea de Apel Constanța, secția penală și pentru cauze penale
cu minori și de familie, a dispus astfel:
-
a admis
apelul declarat de Direcția Națională Anticorupție,
Serviciu Teritorial
Constanța, a fost desființată sentința apelată în
parte, cu privire la individualizarea pedepselor și s-a dispus pentru
ambii inculpați suspendarea sub supraveghere a
executării pedepselor
aplicate, pe un termen de încercare de 3 ani.
Inculpații
au fost obligați, pe durata termenului de încercare, să
se
supună măsurilor de supraveghere prevăzute de art. 86
3
C. pen. [lit.
a)-d)].
- a respins, ca nefondate, apelurile
declarate de inculpații M.M. și B.R.L.
Pentru a decide astfel, instanța de
apel a apreciat că din probele existente la dosar rezultă că nu se impune
achitarea inculpaților întrucât aceștia se fac vinovați de săvârșirea faptelor
reținute în sarcina lor.
Cu privire la individualizarea pedepselor, s-a
apreciat că, față
de calitatea inculpaților
în momentul comiterii faptelor, este necesară
supravegherea acestora pe o perioadă determinată, pentru a exista certitudinea
că au înțeles exigențele legii penale, că se pot reintegra
și, nu în ultimul rând, pentru a da o satisfacție
minimă opiniei publice pentru indignarea produsă prin asemenea fapte de
corupție.
Împotriva sus-arătatei decizii, în
termen legal, au declarat recurs Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație
și Justiție, Direcția Națională Anticorupție, Serviciul Teritorial Constanța,
și inculpații M.M. și B.R.L.
Parchetul a solicitat
reindividualizarea pedepselor, în privința
atât
a cuantumului cât și a modalității de executare, susținând că se
impune aplicarea unor pedepse mai mari și
executarea acestora n
regim privativ de libertate.
Inculpatul M.M. a solicitat, în principal, achitarea
în
baza art. 11 pct. 2 lit. a) raporta la
art. 10 lit. d) sau a) C. proc. pen
,
iar în subsidiar, menținerea deciziei recurate.
Inculpatul B.R.L. a solicitat, în
principal achitarea în baza art. 11 pct. 2 lit. a), raportat la art. 10 lit. d)
C. proc. pen
, iar în subsidiar , schimbarea
încadrării juridice în
infracțiunea de favorizare a infractorului.
Recursurile nu sunt fondate.
Cu privire la
recursul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de
Casație
și Justiție - Direcția Națională Anticorupție
- Serviciul
Teritorial Constanta;
Înalta Curte
apreciază că instanța de apel a făcut o corectă
individualizare a pedepselor aplicate
inculpaților atât în privința
cuantumului
cât și în privința modalității de executare a acestora.
În
procesul de individualizare a pedepselor aplicate inculpaților, s-au avut în
vedere criteriile generale prevăzute de art. 72 C. pen.,
respectiv,
gradul de pericol social generic si concret al faptelor săvârșite, relevat de
limitele de pedeapsă prevăzute de lege,
împrejurările
concrete de săvârșire, natura infracțiunilor, urmarea
produsa și scopul urmărit, precum si persoana
inculpaților.
Cât privește individualizarea
modalității de executare a pedepsei aplicate, Înalta Curtea apreciază că scopul
educativ și
preventiv al acesteia va putea
fi atins chiar dacă nu va fi executată în regim de detenție, având în vedere
că, chiar în situația în care faptele
comise
prezintă un grad relativ ridicat de pericol social, conduita
anterioară
și persoana inculpaților ,care sunt la primul conflict cu legea penală și care
au un nivel de instruire care le permite capacitatea de apreciere a conduitei în
viitor, determină instanța să
considere posibilă
îndreptarea lor fără executarea efectivă a
pedepsei.
În consecință, Înalta Curte apreciază
că nu se impune nici majorarea pedepselor aplicate inculpaților și nici
schimbarea modalității de executare a acestora.
În recursurile inculpaților
Din
examinarea întregului dosar al cauzei și a considerentelor
hotărârilor pronunțate la fond și în apel rezultă că în mod corect
instanța de fond - confirmată de instanța de apel - a reținut că
inculpații se fac vinovați de săvârșirea faptelor
pentru care au fost
condamnați.
Susținerile inculpaților, în sensul că, în mod
greșit, au fost
condamnați, întrucât faptei
reținute în sarcina fiecăruia i-ar lipsi unul
din elementele constitutive ale infracțiunii sau că fapta nu există ,
nu
sunt fondate.
Astfel, a rezultat că, printr-o acțiune
conjugată, la cererea
inculpatului M.M., șef
adjunct la Biroul Vamal Constanța-
funcționar cu atribuții de control,
inculpatul B.R.L. a
primit suma de 1500 dolari
SUA de la numita D.D.J. pentru
realizarea
procedurii de vămuire, fapte care întrunesc elementele
constitutive ale infracțiunii de luare de mită,
respectiv, complicitate la
infracțiunea de luare de mită.
Cererea
inculpatului B.R.L. de schimbarea a încadrării juridice din complicitate la
infracțiunea de luare de mită în
infracțiunea de
favorizare a infractorului, cerere formulată pentru prima dată în recurs, nu
poate fi primită.
Pentru a
fi în prezența infracțiunii de favorizare a infractorului este necesar ca
ajutorul dat să aibă loc ulterior săvârșirii infracțiunii
"principale
", fără o înțelegere stabilită înainte.
Din probele
dosarului rezultă însă că inculpatul B.R.L.
este cel care
a preluat efectiv, a de la denunțătoarea suma
de
1.500 dolari SUA, pe care a remis-o, apoi, inculpatului M.M.,
înlesnindu-i
acestuia "accesul" la folosul ce nu i se cuvenea.
Față de
considerentele ce precedă și avându-se în vedere și
faptul
că, verificându-se din oficiu, decizia atacată în raport cu
prevederile art. 385
9
alin. (3) C.
proc. pen, nu se identifică
existenta altor motive care să ducă la
casare, urmează ca recursurile declarate în cauză - de Parchetul și de
inculpați să fi
respinse, ca nefondate, în
temeiul art. 385
15
alin. (1) pct. 1 lit. b) C. proc. pen.
, cu
obligarea inculpaților la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat,
potrivit dispozitivului.
PENTRU
ACESTE MOTIVE
ÎN
NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca
nefondate, recursurile declarate de Parchetul de
pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție -
Direcția Națională Anticoruptie - Serviciul Teritorial Constanța
și de inculpații M.M.
și
B.R.L. împotriva deciziei penale nr. 19 P
din 16 februarie 2009 a Curții de Apel Constanța,
secția penală și
pentru cauze penale cu minori și de familie.
Obligă
recurenții intimați inculpați la plata sumei de câte 300 lei,
cu titlu de cheltuieli judiciare către
stat, din care suma de câte 50 lei,
reprezentând onorariul parțial pentru apărătorul desemnat din oficiu
se va avansa din fondul Ministerului Justiției și Libertăților
Cetățenești.
Definitivă.
Pronunțată în ședință
publică, azi 2 octombrie 2009.