ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1969/2008

Asupra contestației în anulare de față; Din actele și lucrările dosarului constată: Prin contestația în anulare înregistrată sub nr. 9441/1/2007, contestatoarea SC N.I. SRL, în contradictoriu cu SC H.R. SRL, a solicitat anularea deciziei comerciale nr. 451 din 30 ianuarie 2007 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, în temeiul art. 318 C. proc. civ. În motivarea cererii, contestatoarea susține că decizia este rezultatul unei greșeli materiale, asupra motivului de recurs apreciindu-se greșit că recursul este nemotivat, instanța nepronunțându-se asupra motivului de recurs ce viza interpretarea dispozițiilor art. 4.1 din contract, motiv încadrat în dispozițiile art. 304 pct. 8. Contestația în anulare este nefondată, pentru următoarele considerente: Prin acțiunea înregistrată la nr. 183 din 10 martie 2005 pe rolul Tribunalului Vrancea, secția comercială și de contencios administrativ, reclamanta SC N.I.

SRL Focșani a chemat în judecată pe pârâta SC H.R. SRL solicitând să fie obligată să-și execute obligația de predare a următoarelor bunuri: stand frânare SUN SBA 2000, opacimetru SUN SSM 2000, aparat reglat faruri Check Lux, detector jocuri ASD 4 T, SUN SMP 4000 și traductor turație SUN SRA 3, asumată prin contractul de vânzare-cumpărare nr. HOF280802 încheiat la data de 28 august 2002. În motivarea acțiunii reclamanta susține că a încheiat cu pârâta contractul de vânzare-cumpărare nr. HOF 280802 din 28 august 2002 iar ulterior s-a perfectat și contractul de leasing financiar nr. F/2002/1086 din 9 septembrie 2002, în valoare de aproximativ 9000 Euro însă pârâta a refuzat să livreze bunurile la sediul utilizatorului în Focșani, județul Vrancea.

Acțiunea reclamantei a fost admisă, prin sentința civilă nr. 144 din 18 octombrie 2005 și a fost obligată pârâta să-i predea reclamantei următoarele bunuri SUN SBA 2000, opacimetru SUN SSM 2000, aparat reglat faruri Check Lux, detector jocuri HSD 4 T, SUN SMP 4000, traductor turație SUN SRA 3 și echipament reglare direcție SUN ALIGON 2500. Pârâta a formulat apel împotriva acestei sentințe și în consecință s-a pronunțat decizia nr. 53/A din 30 martie 2006 a Curții de Apel Galați, secția comercială, maritimă și fluvială, prin care s-a admis apelul și s-a schimbat sentința nr. 144/2005 în sensul respingerii acțiunii, ca nefondată. Pentru a pronunța această decizie Curtea a reținut următoarele: „Protocolul de acceptare conține mențiunea „echipamentul a fost instalat și va funcționa în permanență la locul instalării”, și că poartă semnătura administratorului T.N.

și ștampila societății beneficiar, respectiv a intimatei reclamante.

Susținerea intimatei reclamante că nu a fost respectat art. 4-1 din contract și că nu a primit echipamentele (deși a achitat contravaloarea acestora de 60.000 Euro) este infirmată de protocolul de acceptare de la f.12 dosar fond, de avizul de expediție și scrisoarea de transport (f.14 dosar fond), de faptul că echipamentele au fost ridicate de numitul G.M., ginerele administratorului intimatei-reclamante (f.148 dosar fond), de procesul verbal de instalare și punere în funcțiune (f.112 dosar fond) semnat de reprezentantul beneficiarului, de contractul de asigurare din 28 octombrie 2002, (f.96 dosar fond) în care s-a consemnat că echipamentul asigurat se află în Focșani, spațiul fiind închiriat de la SC G & G C. SRL Focșani și de procesul verbal de custodie din 20 aprilie 2004 încheiat pe o durată de 6 luni prin care părțile litigante au hotărât ca o parte din echipamente să rămână în magazia apelantei pârâte.

Reclamanta a declarat recurs în temeiul art. 304 pct. 7 și 9 C. proc. civ., împotriva deciziei nr. 53/2006 solicitând modificarea ei în sensul respingerii apelului și menținerii hotărârii instanței de fond. În motivarea recursului se susține, în esență, că sediul reclamantei SC N.I. SRL este în Focșani, județul Vrancea iar utilajele au fost livrate și instalate la sediul unei alte firme și anume SC G & G G. SA în Focșani, menționându-se în contractul de asigurare încheiat la 28 octombrie 2002 că reclamanta utilizează utilajele în baza contractului de închiriere încheiat cu SC G & G G. SA; din actul emis de O.R.C. de pe lângă Tribunalul Vrancea rezultă sediul reclamantei și punctele de lucru unde societatea își desfășoară activitatea, nefiind făcută nici o mențiune privind spațiul închiriat.

Înalta Curte analizând actele și lucrările dosarului, în raport de motivele de recurs [inclusiv concluzii scrise depuse de recurentă cu privire la excepția nemotivării recursului conform art. 302 1 lit. c) C. proc. civ.] prin decizia nr. 451 din 30 ianuarie 2007 pronunțată în dosarul nr. 8782/44/2005 a constatat nul recursul pentru următoarele considerente: potrivit art. 304 C. proc. civ. modificarea sau casarea unei hotărâri se poate cere în următoarele situații, numai pentru motive de nelegalitate: - art. 304 pct. 7 când hotărârea nu cuprinse motivele pe care se sprijină sau când cuprinde motive contradictorii ori străine de natura pricinii; - art. 304 pct. 9 când hotărârea pronunțată este lipsită de temei legal ori a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greșită a legii.

În raport de dispozițiile art. 304 pct. 7 și 9 invocate de recurentă și motivele de recurs expuse, Înalta Curte a constat că aceste motive nu se încadrează în dispozițiile procedurale precizate, deoarece recurenta nu a indicat motivele de nelegalitate ale deciziei, iar criticile sunt simple afirmații referitoare la situații de fapt care nu sunt de natură să determine modificarea deciziei în sensul solicitat de reclamanta- recurentă. S-a apreciat că, în cauză sunt incidente dispozițiile art. 302 1 C. proc. civ. care stipulează expres că cererea de recurs va cuprinde, sub sancțiunea nulității, motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul și în consecință în temeiul art. 312 alin. (1) C. proc.

civ. Înalta Curte, a constatat nul recursul. Analizând contestația în anulare, față de această decizie, prin prisma motivelor invocate urmează a se reține în raport de art. 318 C. proc. civ., că această cale de atac poate fi exercitată când: dezlegarea dată de instanța de recurs este rezultatul unei greșeli materiale sau când instanța, respingând recursul s-au admițându-l numai în parte a omis din greșeală să cerceteze vreunul din motivele de modificare și casare. Din decizia de recurs, rezultă că în urma analizării condițiilor impuse de art. 302 1 C. proc. civ., instanța a statuat că recursul este nemotivat, deoarece recurenta nu a indicat motivele de nelegalitate ale deciziei. În cauză nu se poate reține că decizia este afectată de o greșeală materială, deoarece, cererea de recurs nu cuprinde nici-un motiv de nelegalitate dintre cele prevăzute de art. 304 C. proc.

civ. Or, în atare situație instanța de recurs nu a putut cenzura decizia atacată sub aspectul legalității. Așa fiind contestația în anulare, urmează a fi respinsă ca nefondată, contestatoarea urmând a fi obligată la 1500 lei cheltuieli de judecată către intimată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge, ca nefondată, contestația formulată de SC N.I. SRL Focșani împotriva deciziei nr. 451 din 30 ianuarie 2007 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția comercială. Obligă contestatoarea să plătească reclamantei SC H.R. SRL București suma de 1000 RON cheltuieli de judecată. Irevocabilă. Pronunțată, în ședința publică, astăzi 4 iunie 2008.