ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2117/2008

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin acțiunea în contencios administrativ înregistrată la Curtea de Apel Cluj, la data de 11 decembrie 2007 reclamanta I.A. a solicitat în contradictoriu cu pârâta Casa Județeană de Pensii Cluj, anularea hotărârii nr. 21487 din 27 iunie 2007, emisă de pârâtă și obligarea acesteia să-i recunoască calitatea de beneficiar al drepturilor prevăzute în O.G. nr. 105/1999, aprobată de Legea nr. 189/2000. Curtea de Apel Cluj, secția comercială, de contencios administrativ și fiscal, prin sentința civilă nr. 22 din 10 ianuarie 2008 a admis acțiunea în contencios administrativ formulată de reclamanta I.A. în contradictoriu cu pârâta Casa Județeană de Pensii Cluj și în consecință a dispus anularea hotărârii nr. 21487 din 27 iunie 2007 emisă de pârâtă.

A obligat pârâta să-i plătească reclamantei drepturile de persoană refugiată din motive etnice, pentru perioada 15 octombrie 1943 – 6 martie 1945, potrivit O.G. nr. 105/1999, aprobată prin Legea nr. 189/2000, cu modificările ulterioare, începând cu data de 1 octombrie 2006. În motivarea soluției s-a reținut că, reclamanta a făcut dovada că familia sa, s-a refugiat din cauza persecuțiilor etnice din toamna anului 1940 până în primăvara anului 1945, ca urmare a instaurării în localitatea de domiciliu a familiei reclamantei a unei stări de teroare, urmare Dictatului de la Viena. Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs în termen pârâta Casa Județeană de Pensii Cluj, criticând-o pentru nelegalitate, susținând în esență că, reclamanta nu a dovedit calitatea de persoană refugiată din motive etnice, declarațiile martorilor fiind contradictorii.

Examinând sentința atacată, față de critica formulată în recurs, dovezile administrate în cauză, actele normative aplicabile în materie, precum și potrivit art. 3041 C. proc. civ., se constată că, recursul este nefondat. Potrivit prevederilor art. 1 din O.G. nr. 105/1999, beneficiază de prevederile acestui act normativ, persoana - cetățean român care, în perioada regimurilor instaurate cu începere de la 6 septembrie 1940 până la 6 martie 1945 a suferit persecuții etnice, aflându-se în una din situațiile enumerate în art. 1. Din interpretarea teleologică a prevederilor ordonanței rezultă că, atât obiectul cât și scopul reglementării îl constituie acordarea unor drepturi compensatorii pentru prejudiciile suferite, persoanelor persecutate de regimurile respective, în perioada arătată, din motive etnice.

Din declarațiile martorilor audiați în instanță: B.I. (beneficiar al drepturilor acordate de Legea nr. 189/2000) și A.A. rezultă că, reclamanta I.A., născută Rostaș la 3 iulie 1942, din părinții R.I. și L.L., în localitatea Unguraș, raionul Dej, minoră fiind la data refugiului a fost nevoită împreună cu familia să-și schimbe domiciliul din localitatea Batin, județul Cluj în localitatea Geaca, județul Cluj, din cauza persecuțiilor etnice. În consecință, soluția instanței de fond este legală și temeinică, iar recursul declarat de pârâtă urmează a fi respins ca nefondat, potrivit art. 312 alin. (1) C. proc. civ.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge recursul declarat de Casa Județeană de Pensii Cluj împotriva sentinței civile nr. 22 din 10 ianuarie 2008 a Curții de Apel Cluj, secția comercială, de contencios administrativ și fiscal, ca nefondat. Irevocabilă. Pronunțată, în ședință publică, astăzi 27 mai 2008.