ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2906/2008

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin acțiunea înregistrată la Curtea de Apel Cluj, reclamanta S.E. a solicitat în contradictoriu cu pârâta Casa Județeană de Pensii Cluj anularea Hotărârii nr. 21813 din 9 iulie 2007 și, totodată, obligarea pârâtei să emită o nouă hotărâre, prin care să-i recunoască calitatea de refugiat în perioada 15 octombrie 1940 - 6 martie 1945 și, totodată, să-i acorde drepturile prevăzute de Legea nr. 198/2000, începând cu data de 1 decembrie 2006. În motivarea acțiunii, reclamanta a arătat că din înscrisurile prezentate și din declarațiile martorilor audiați pârâta trebuia să rețină calitatea sa de persoană care este îndreptățită să beneficieze de prevederile Legii nr. 189/2000, întrucât a fost nevoită să părăsească localitatea de domiciliu, datorită persecuțiilor etnice la care a fost supusă de către autoritățile care s-au instaurat în urma Dictatului de la Viena.

Pârâta, prin întâmpinare, a solicitat respingerea acțiunii. Prin sentința civilă nr. 163 din 11 februarie 2008, Curtea de Apel Cluj, secția comercială și de contencios administrativ și fiscal, a admis acțiunea, a dispus anularea Hotărârii nr. 21813 din 9 iulie 2007 emisă de pârâtă obligând-o pe aceasta să-i recunoască reclamantei calitatea de refugiat în perioada 15 octombrie 1940 - 6 martie 1945 și să-i acorde drepturile bănești prevăzute de O.G.

nr. 105/1999 aprobată prin Legea nr. 189/2000 cu modificările ulterioare, începând cu data de 1 decembrie 2006. Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a apreciat că probatoriul administrat a confirmat îndeplinirea condițiilor instituite de legiuitor pentru acordarea drepturilor prevăzute de Legea nr. 189/2000 respectiv faptul că reclamanta, cetățean român, a fost nevoită să părăsească localitatea de domiciliu datorită persecuțiilor etnice la care a fost supus de unul din regimurile instaurate în intervalul 6 septembrie 1940 - 6 martie 1945. Împotriva acestei hotărâri, pârâta Casa Județeană de Pensii Cluj a declarat recurs criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie. În motivele de recurs, se susține că acțiunea reclamantei este tardivă, având în vedere termenul prevăzut la art. 7 alin. (4) din O.G.

nr. 105/1999. În sprijinul acestui motiv de recurs se invocă Decizia 32 din 16 aprilie 2007 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secțiile unite, care a stabilit că hotărârea comisiei pentru aplicarea O.G. nr. 105/1999 poate fi atacată în termen de 30 de zile de la comunicare. Examinând cauza și sentința atacată în raport cu actele și lucrările dosarului, precum și cu dispozițiile legale incidente, inclusiv cele ale art. 3041 C. proc. civ., Curtea constată că recursul este fondat, pentru cele ce se vor arăta în continuare. Potrivit art. 1 lit. c) din O.G.

nr. 105/1999 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate de către regimurile instaurate în România cu începere de la 6 septembrie 1940 până la 6 martie 1945 din motive etnice, cu modificările și completările ulterioare, de prevederile acestui act normativ beneficiază persoana, cetățean român, care, în perioada sus menționată, a avut de suferit persecuții etnice, în sensul că a fost refugiată, expulzată sau strămutată în altă localitate. Din conținutul textului de lege menționat, rezultă că drepturile compensatorii se acordă tuturor celor care, din motive etnice, au suferit persecuții în perioada precizată, fără a se face nici o diferențiere de tratament între persoanele care au fost efectiv strămutate ori expulzate în altă localitate și cele care au fost nevoite să trăiască în refugiu.

Prin urmare, legiuitorul a urmărit ca de aceste drepturi să se bucure toate persoanele, cetățeni români, care au avut de suferit consecințele persecuțiilor exercitate din motive etnice, în această categorie intrând, în mod implicit, și copiii născuți în perioada refugiului, aceștia împărtășind aceeași situație cu cea a părinților refugiați, al căror statut l-au dobândit. În cauză prin Hotărârea nr. 21813 din 9 iulie 2007 i s-a respins reclamantei cererea privind recunoașterea calității de beneficiar al Legii nr. 189/2000. Prin cererea depusă la data de 9 ianuarie 2008, reclamanta contestă hotărârea, și solicită anularea acesteia. Potrivit dispozițiilor prevederilor art. 7 alin. (4) din O.G. nr. 105/1999: „împotriva hotărârii persoana interesată poate face contestație la Curtea de Apel în termen de 30 de zile de la data comunicării hotărârii”.

Din actele și lucrările dosarului rezultă că Hotărârea nr. 21813 din 9 iulie 2007 i-a fost comunicată reclamantei la data de 24 iulie 2007 iar acțiunea este formulată la data de 9 ianuarie 2008, deci cu mult peste termenul prevăzut de textul de lege sus citat. Așa fiind, Înalta Curte constată că instanța de fond în mod greșit a reținut că acțiunea este depusă în termenul de 6 luni, prevăzut de art. 11 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, respingând excepția tardivității acțiunii invocată de pârâtă, pronunțând astfel o hotărâre nelegală și netemeinică. De altfel, așa cum menționează și recurenta în motivele de recurs, Înalta Curte de Casație și Justiție, secțiile unite, prin Decizia nr. 32 din 16 aprilie 2007 a stabilit că Hotărârea Comisiei pentru aplicarea O.G.

nr. 105/1999 aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 189/2000 poate fi contestată la instanța de contencios administrativ în termen de 30 de zile de la comunicare, conform art. 7 alin. (4) teza întâi din această ordonanță. În consecință, pentru considerentele arătate și în conformitate cu prevederile art. 312 și ale art. 314 C. proc. civ. recursul se va admite, sentința atacată se va casa iar în fond acțiunea va fi respinsă ca tardiv formulată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Admite recursul declarat de Casa Județeană de Pensii Cluj împotriva sentinței civile nr. 163 din 11 februarie 2008 a Curții de Apel Cluj, secția comercială de contencios administrativ și fiscal. Modifică sentința atacată în sensul că respinge acțiunea reclamantei S.E. ca tardiv formulată. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 17 septembrie 2008.