ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1767/2008
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1767/2008 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2008)
Asupra recursului de față:
Din examinarea lucrărilor
din dosar, constată următoarele:
Prin acțiunea înregistrată
la data de 28 noiembrie 2005 reclamanta A.V.A.S. a chemat în judecată pârâta A.A.P.
Dumbrăvița solicitând ca în baza sentinței ce se va pronunța să fie obligată la
plata sumei de 24.392,75 lei reprezentând dobânzi și penalități de întârziere
calculate pentru ratele neachitate a contractului de vânzare-cumpărare acțiuni,
dividende încasate pe perioada de valabilitate a contractului nr. BT 33 din 12
noiembrie 1998 precum și alte prejudicii cauzate prin nerespectarea
obligațiilor contractuale ce urmează a fi cuantificate ulterior efectuării unei
expertize conform art. 21 din O.G. nr. 25/2002.
Tribunalul Botoșani, prin
sentința nr. 546 din 7 noiembrie 2006, a admis în parte acțiunea reclamantei
obligând pârâta la plata sumei de 1.239,41 cu titlu de dobânzi și majorări de
întârziere și respins celelalte capete de cerere ca nefondate.
Pentru a se pronunța astfel,
prima instanță a reținut că pentru perioada valabilității contractului 12
noiembrie 1999 - 12 noiembrie 2003, pârâta îi datorează reclamantei în
conformitate cu dispozițiile art. 969 C. civ. și art. 21 din O.G. nr. 25/2002
cu modificările ulterioare, dobânzi și penalități de întârziere în sumă de
8.500,67 lei, sumă din care i-a achitat, până la desființarea contractului
6.961,26 lei.
Referitor la plata
dividendelor și a altor prejudicii cauzate de pârâtă s-a reținut că pârâta nu a
încasat în perioada valabilității contractului de la SC A. SA Dumbrăvița
Ibănești sume cu titlu de dividende, iar alte prejudicii nu au fost dovedite de
reclamantă.
Împotriva acestei soluții a
promovat apel reclamanta motivând că instanța a interpretat și aplicat greșit
prevederile art. 21 alin. (1) din O.G. nr. 25/2000, respectiv că sumele
achitate de cumpărător în contul contractului, se rețin de drept de către A.V.A.S.
și nu trebuie scăzute din cuantumul penalităților datorate și nu s-a ținut cont
de concluziile raportului de expertiză.
Curtea de Apel Suceava,
secția comercială, contencios administrativ și fiscal, prin decizia nr. 129 din
10 decembrie 2007, a admis apelul a schimbat în parte sentința criticată și a
obligat pârâta și la plata dobânzilor în sumă de 2.203,33 lei și a
penalităților de întârziere în sumă de 8.163,11 lei, menținând celelalte
dispoziții.
Pentru a se pronunța astfel,
instanța de control judiciar a avut în vedere concluziile raportului de
expertiză care a avut ca obiectiv stabilirea prejudiciului suferit de
reclamantă ca urmare a nerespectării clauzelor contractului de
vânzare-cumpărare acțiuni.
S-a reținut că reclamanta nu
a făcut dovada pretențiilor sale cu privire la dividende și alte prejudicii ce
i-ar fi fost cauzate.
S-a înlăturat și critica
privind neacordarea cheltuielilor de judecată atâta timp cât nu au fost
solicitate nici prin cererea introductivă și nici pe parcursul soluționării
cauzei.
Împotriva acestei soluții a
declarat recurs reclamanta criticile făcând referire la dispozițiile art. 304 pct.
9 C. proc. civ.
Astfel, se susține că au
fost încălcate dispozițiile art. 21 alin. (3) din O.G. nr. 25/2002 în sensul că
expertiza efectuată în cauză nu a răspuns în totalitate obiectivelor
solicitate, deși în temeiul art. 129 alin. (2) C. proc. civ. „judecătorul are
îndatorirea să facă respectate și să respecte el însuși principiul contradictorialității
și celelalte principii ale procesului civil.
Cu privire la cheltuielile
de judecată, recurenta susține că acestea sunt legal datorate fără a fi
necesară solicitarea expresă a acestora.
Recursul este nefondat.
Potrivit art. 304 C. proc.
civ., modificarea sau casarea unei hotărâri se poate cere numai pentru motive
de nelegalitate.
Criticile formulate privesc
aspecte asupra modului de derulare a cauzei, modul de administrare a probatoriilor
ce nu constituie motive de nelegalitate.
Se face referire la
încălcarea dispozițiilor art. 129 și 274 C. proc. civ.
De reținut că judecătorul în
exercițiul rolului activ, trebuie doar să atragă atenția părților asupra
drepturilor și obligațiilor lor procedurale, iar nu să se substituie acestora
în exercitarea drepturilor și îndeplinirea obligațiilor fără a încălca
principiul disponibilității.
Este adevărat că pentru alte
prejudicii suferite prin nerespectarea clauzelor contractelor de privatizare, O.G.
nr. 25/2002 impune efectuarea unei expertize dispusă de către instanță.
În speță, nu rezultă că
judecătorul nu și-a îndeplinit obligația legală de a dispune efectuarea unei
expertize, iar recurenta nu a făcut dovada că a suferit o vătămare procesuală
determinată de neimplicarea acestuia în mersul dezbaterilor hotărârea nefiind
susceptibilă de a fi modificată sau casată.
Față de cele arătate văzând
dispozițiile art. 312 C. proc. civ.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul declarat
de reclamanta A.V.A.S. București împotriva deciziei nr. 129 din 10 decembrie
2007, pronunțată de Curtea de Apel Suceava, secția comercială, contencios
administrativ și fiscal, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință
publică, astăzi 22 mai 2008.