ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1427/2008
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1427/2008 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2008)
Asupra recursului de față: Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința comercială nr. 10452 din 21 noiembrie 2006 pronunțată în Dosar nr. 13107/3/2006 al Tribunalului București, secția comercială, s-a admis în parte acțiunea formulată de reclamanta A.V.A.S. împotriva pârâtei Asociația P.O. Robănești și în consecință s-a dispus rezoluțiunea contractului de vânzare-cumpărare acțiuni din 24 octombrie 1995, obligarea pârâtei la plata sumei de 10.487,67 lei penalități de întârziere, 425,83 lei dobânzi și 5.855,18 lei dividende fiind respins ca neîntemeiat capătul de cerere având ca obiect plata altor daune-interese, cu 3.300 lei cheltuieli de judecată. Pentru a pronunța această soluție prima instanță a reținut în esență că prin contractul de vânzare-cumpărare acțiuni anterior menționat pârâta a cumpărat un număr de 5.258 acțiuni reprezentând 70% din capitalul social al S.C.
P.O.R. SA pentru prețul de 133.000.000 lei din care s-a achitat suma de 26.600.000 lei, urmând ca diferența să fie achitată eșalonat în 9 rate conform graficului stabilit de comun acord. Ca urmare a neachitării la scadență a ratelor 7, 8 și 9, tribunalul constatând îndeplinite condițiile art. 1020 C. civ. a dispus rezoluțiunea contractului, iar în temeiul art. 21 alin. (1) din O.G. nr. 25/2002 a obligat pârâta și la plata penalităților de întârziere, a dobânzilor convenționale și a dividendelor încasate în considerarea faptului că potrivit acestui text legal în ipoteza desființării contractului pe cale convențională sau judiciară, A.V.A.S. va reține de la cumpărător - respectiv de la pârâtă - toate sumele achitate de acesta în contul contractului.
În privința celorlalte daune-interese solicitate de reclamantă în temeiul art. 21 alin. (3) din actul normativ anterior menționat, instanța a reținut că expertiza efectuată în acest scop în cauză nu a evidențiat existența unui prejudiciu cauzat autorității implicate în privatizare, motiv pentru care a respins ca nefondat acest capăt de cerere. Apelul declarat de reclamantă a fost respins ca nefondat prin Decizia comercială nr. 320 din 18 iunie 2007 a Curții de Apel București, secția a VI-a comercială.
Instanța de control judiciar a respins criticile referitoare la neacordarea daunelor constând în diminuarea activului net contabil ca urmare a repunerii în situația anterioară prin restituirea unor acțiuni cu o valoare inferioară celei de la data încheierii contractului cu motivarea că pasivul societății a crescut ca urmare a nerealizării activității de bază, iar pe de altă parte prejudiciul s-a produs în patrimoniul societății și nu al acționarilor, nefiind îndeplinite nici condițiile cerute de art. 998-999 C. civ. pentru acordarea unor daune distincte de cele rezultate din răspunderea contractuală. Împotriva acestei decizii a declarat recurs reclamanta criticând-o pentru motivele de nelegalitate prevăzute de art. 304 pct. 9 C. proc.
civ. derivate din încălcarea prevederilor art. 21 alin. (3) din O.G. nr. 25/2002 modificată. În mod concret recurenta invocă faptul că, contrar celor reținute de ambele instanțe în privința prejudiciului cauzat prin diminuarea activului net al societății ale cărei acțiuni au fost înstrăinate prin contractul din litigiu, pârâta este culpabilă pentru producerea acestuia fiind îndeplinite atât condițiile răspunderii contractuale cât și ale celei delictuale. Astfel, precizează recurenta, în speță sunt întrunite cerințele generale prevăzute de art. 998-999 C. civ. în condițiile în care prin nerespectarea obligației contractuale de plată a prețului care a avut drept consecință blocarea pachetului de acțiuni precum și gestionarea defectuoasă a activității societății soldată cu diminuarea activului net evidențiază culpa pârâtei în îndeplinirea obligațiilor sale contractuale.
În consecință fiind stabilit, conform art. 21 din O.G. nr. 25/2002 că activul net a fost diminuat cu suma de 54.647,40 lei, în mod greșit instanțele nu au obligat pârâta și la plata acestei sume cu titlu de despăgubiri. Analizând recursul formulat prin prisma motivelor invocate raportat la prevederile art. 21 din O.G. nr. 25/2002, art. 998-999 C. civ. și art. 304 pct. 9 C. proc. civ. curtea constată că este nefondat. În privința modului de interpretare și aplicare a dispozițiilor art. 21 alin. (3) din O.G.
nr. 25/2002 care conferă posibilitatea creditorului de a solicita alte daune decât cele prevăzute de art. 21 alin. (1) din același act normativ care pot fi solicitate ca urmare a desființării contractului, în mod corect instanțele au argumentat că legiuitorul a prevăzut limitativ daunele contractuale ce pot fi solicitate de vânzător - în speță reclamanta - precizând că pentru acordarea unor daune distincte este obligatorie dovada îndeplinirii cerințelor necesare antrenării răspunderii civile delictuale, condiție neîndeplinită în cauză. De altfel, analizând condițiile prevăzute de art. 998-999 C. civ. care reglementează răspunderea civilă delictuală, recurenta examinează în realitate modul de îndeplinire a obligațiilor contractuale asumate de pârâtă concluzionând că nerespectarea acestor obligații are drept consecință antrenarea răspunderii civile contractuale.
Această argumentare denotă nu doar confuzia pe care o face recurenta între cele două tipuri distincte ale răspunderii civile dar și interpretarea eronată a dispozițiilor legale invocate și care au fost corect aplicate de instanțele anterioare, în sensul că pentru ipoteza reglementată de art. 21 alin. (3) din O.G. nr. 25/2002 este necesară dovada îndeplinirii cumulative a condițiilor răspunderii civile delictuale, iar diminuarea activului net și a valorii acțiunilor înstrăinate nefiind imputabile pârâtei nu există niciun temei pentru acordarea altor daune. În consecință, recursul este nefondat și va fi respins ca atare conform art. 312 alin. (1) C. proc. civ.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E Respinge recursul declarat de reclamanta A.V.A.S. București împotriva Deciziei nr. 320 din 18 iunie 2007 a Curții de Apel București, secția a VI-a comercială, ca nefondat. Irevocabilă. Pronunțata în ședință publică, astăzi 10 aprilie 2008.
Grupate prin similitudine semantică
Caută în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.
Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea semantică în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistentul AI. Fără card.