ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4669/2007

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor

din dosar, constată următoarele:

Prin acțiunea formulată la data de 2 mai 2006

reclamantul A.N. a solicitat obligarea pârâților S.R.I. - U.M. Bacău și S.R.I. București

la plata drepturilor salariale care i-au fost diminuate prin Ordinul D.P. nr.

0572 din 9 mai 2003 emis de directorul S.R.I., ordin de care a aflat prin

adresa nr. 71892/2006, suma fiind de 950 RON. A solicitat și daune morale de 1.000

RON. Ulterior reclamantul a precizat că solicită anularea Ordinul D.P. nr. 0572

din 9 mai 2003 emis de S.R.I.

În motivarea acțiunii s-a

arătat: că la data de 27 iunie 2003, în perioada de concediu medical,

reclamantului i s-a comunicat că a fost trecut în rezervă prin ordinul D.P. nr.

0737 din 23 iunie 2003 emis de directorul S.R.I., ordin care a fost anulat ulterior;

că drepturile salariale nu i-au fost achitate, motiv pentru care a formulat

acțiune la Curtea de Apel Iași – Dosar nr. 4777/2005; că măsura punerii la dispoziție

nu i-a fost comunicată, luând cunoștință de aceasta în cadrul Dosarului nr. 4777/2005;

că a solicitat comunicarea măsurii iar SRI, în răspunsul comunicat, a făcut vorbire

de Ordinul D.P. nr. 0572 din 9 mai 2003.

Prin sentința civilă nr. 83

din 18 iunie 2007 a Curții de Apel Bacău, secția comercială, de contencios administrativ

și fiscal, acțiunea a fost respinsă ca tardivă, reținându-se că a trecut mai

mult de un an de la data emiterii actului, conform art. 11 alin. (2) din Legea nr.

554/2004.

Împotriva acestei sentințe a

declarat recurs reclamantul arătând, în esență, că acțiunea nu este tardivă,

întrucât a luat cunoștință de ordinul D.P. nr. 0572 din 9 mai 2003 la data de

10 februarie 2006, fiindu-i comunicat prin adresa nr. 71892 din 6 februarie

2006.

La data de 15 octombrie 2007

recurentul a invocat excepția de nelegalitate a hotărârii Consiliului de judecată

din 9 iunie 2003, conform motivelor invocate în scris la fila 13 din dosar.

Curtea apreciază că

soluționarea cauzei nu depinde de actul a cărui nelegalitate a invocat-o

recurentul pe cale de excepție în baza art. 4 alin. (1) din Legea nr. 554/2004,

întrucât sentința recurată a avut în vedere tardivitatea acțiunii de anulare a

ordinului D.P. nr. 0572 din 9 mai 2003 emis de S.R.I., astfel încât în recurs se

verifică doar acest aspect al tardivității.

De altfel, reclamantul a

formulat și o acțiune directă în anularea hotărârii Consiliului de judecată din

9 iunie 2003, care a fost respinsă prin sentința civilă nr. 85 din 18 iunie 2007

a Curții de Apel Bacău, secția contencios administrativ și fiscal.

Pe cale de consecință,

Curtea va respinge cererea recurentului de sesizare a Curții de Apel Bacău, secția

comercială, de contencios administrativ și fiscal, privind excepția de

nelegalitate a hotărârii Consiliului de judecată din 9 iunie 2003.

Verificând cauza în funcție de

motivarea recursului și având în vedere dispozițiile art. 304

1

C.

proc. civ., Curtea constată că recursul nu este fondat.

Curtea de apel a apreciat corect

tardivitatea formulării acțiunii la data de 2 mai 2006, precizată la data de 6

octombrie 2006, față de dispozițiile art. 11 alin. (2) din Legea nr. 554/2004

în forma în vigoare la data soluționării pricinii, text care prevede că cererea

nu poate fi introdusă mai târziu de un an de la data emiterii actului. Cum

ordinul contestat a fost emis la data de 9 mai 2003, acțiunea este tardivă.

Pentru considerentele expuse

recursul va fi respins ca nefondat, în cauză neexistând motive de casare de

ordine publică în conformitate cu dispozițiile art. 306 alin. (2) C. proc. civ.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de

A.N. împotriva sentinței civile nr. 83 din 18 iunie 2007 a Curții de Apel Bacău,

secția comercială, de contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

Respinge cererea privind sesizarea

Curții de Apel Bacău, secția de contencios administrativ, cu soluționarea

excepției de nelegalitate a hotărârii Consiliului de judecată din 9 iunie 2003,

ca inadmisibilă.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 30 noiembrie 2007.