ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1522/2009
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1522/2009 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2009)
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar,
constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul
Tribunalului Bacău reclamanții S.E. Tg Ocna (în prezent S.S.J.) și G.G. au
solicitat anularea actului administrativ, respectiv Decizia nr. 563 din 7 mai 2007,
repunerea în funcție și plata despăgubirilor salariale pe perioada cât acest
act administrativ a produs efecte juridice.
Prin precizările la acțiune reclamantul G.G.
a solicitat ca instanța să aibă în vedere faptul că emiterea deciziei s-a făcut
fără o cercetare prealabilă, așa cum prevede Legea nr. 293/ 2004.
Prin decizia civilă nr. 457 din 2
noiembrie 2006 Tribunalul Bacău a declina competența de soluționare a cauzei în
favoarea Curții de Apel Bacău.
În motivarea acțiunii s-a arătat, în
esență, că nu s-a făcut cercetarea prealabilă, deși împotriva reclamantului G.G.
s-a luat o măsură disciplinară, lipsind mențiune obligatorii pentru abaterile
disciplinare ce i s-au reținut.
Prin sentința civilă nr. 26 din 10 martie
2008 Curtea de Apel Bacău, secția comercială, contencios administrativ și fiscal,
a admis în parte acțiunea formulată de reclamantul G.M.G., a anulat Decizia nr.
563 din 7 mai 2007 emisă de A.N.P. și a dispus reintegrarea acestuia în funcția
de conducere avută anterior emiterii deciziei, cu plata drepturilor bănești
aferente, începând cu data emiterii deciziei și până la data reintegrării
efective.
Pentru a hotărî astfel, Curtea de Apel
Bacău a reținut în esență că referitor la necesitatea efectuării cercetării
prealabile, schimbarea din funcție este o măsură administrativă și nu
disciplinară, nefiind astfel obligatorie efectuarea acesteia.
A mai precizat Curtea că, mai mult decât
atât, activitatea reclamantul a fost apreciată pozitiv, iar pentru rezultatele
obținute a primit salariu de merit.
Împotriva sentinței nr. 26 din 10 martie
2008 a Curții de Apel Bacău, secția comercială, de contencios administrativ și
fiscal, au exercitat recurs în termen legal pârâții Ministerul Justiției și
Libertăților Cetățenești, A.N.P. și Penitenciarul Spital Tg-Ocna, prin care s-a
solicitat admiterea căii de atac și modificarea hotărârii recurate în sensul
respingerii ca neîntemeiate a acțiunii în contencios administrativ formulată de
reclamantul G.G..
S-a învederat, prin motivele de
recurs invocate de recurentul Ministerul Justiției și Libertăților Cetățenești,
A.N.P. și de Penitenciarul Spital Tg.Ocna, în esență, că decizia nr. 563 din 5
mai 2007 a directorului general al Administrației Naționale a Penitenciarelor
este legală, revocarea din funcția de conducere dispunându-se conform competențelor
și după o temeinică motivare, ca urmare a deficiențelor constatate cu ocazia
inspecției efectuate la unitatea unde își desfășoară activitatea reclamantul,
în temeiul dispozițiilor art. 20 din Legea nr. 293 din 28 iunie 2004 privind
Statutul funcționarilor publici din A.N.P. Revocarea din funcția de șef birou
resurse umane și formare profesională a reclamantului a fost dispusă, s-a
precizat, în urma numeroaselor nereguli și deficiențe ce au fost constate de
inspecția generală efectuată la Penitenciarul Spital Tg. Ocna în perioada 12-17
martie 2007 de către un colectiv din cadrul Direcției Penitenciară, Serviciul
Control din aparatul central al Administrației Naționale a Penitenciarelor, iar
susținerile intimatului sunt nefondate fiind bazate pe interpretarea eronată și
subiectivă a textului de lege, care diferențiază în mod clar revocarea din
funcția de conducere, de sancțiunile aplicate pentru abateri disciplinare. Or,
s-a mai arătat, pentru aplicarea uneia din sancțiunile indicate de art. 62 din
Legea nr. 293/2004 era obligatorie parcurgerea procedurii disciplinare
reglementată prin Ordinul ministrului justiției nr. 2856/C/2004, însă în speță
nu este vorba de o sancțiune disciplinară ci de o măsură administrativă pentru
care legea a stabilit clar condițiile în care aceasta poate fi dispusă. În
plus, recurentul Penitenciarul Spital Tg. Ocna a subliniat, pe fond, că
deficiențele din activitatea intimatului, descoperite cu ocazia inspecției
generale efectuate sunt reale, atât sub aspectul nerespectării prevederilor
legale privitoare la plata compensației lunare pentru chirie, cât și sub
aspectul modului de organizare a concursurilor organizate în cadrul unității
pentru avansarea în funcție a unor funcționari publici.
Recursurile sunt nefondate.
Prin nota - raport nr. 213688 din 11
aprilie 2007 întocmită în urma inspecției generale efectuate în perioada 12
martie 2007-2 aprilie 2007 la Penitenciarul-Spital Târgu Ocna, de către un
colectiv din cadrul Direcției Inspecție Penitenciară, Serviciul control, s-au
reținut în sarcina reclamantului, având funcția de inspector șef principal, șef
birou II (resurse umane și formare profesională), ca deficiențe de ordin
managerial: verificarea cu superficialitate a documentelor depuse de către un agent
în vederea acordării compensației lunare a chiriei, cu nerespectarea
prevederilor legale în acest sens; neimplementarea prevederilor Deciziei
directorului general nr. 307/2007, în sensul că nu a fost stabilit, prin
decizie zilnică, programul personalului care își desfășoară activitatea în
ture, conform art. 2 alin. (2) și nedesemnarea, prin decizie de zi pe unitate,
persoanelor cu atribuții de întocmire a fișelor individuale de evidență a
orelor suplimentare, conform art. 7 alin. (1) din decizia mai sus menționată;
nerespectarea metodologiei privind organizarea concursurilor; nerespectarea
metodologiei privind evaluarea performanțelor activității profesionale a
funcționarilor publici și întocmirea documentelor, în mod superficial; emiterea
deciziei de sancționare fără respectarea în totalitate a prevederilor legale,
fapt ce ar putea atrage nulitatea absolută a actului; emiterea deciziei de
numire în funcție, pe un coeficient mai mare a trei ofițeri, fără ca aceștia să
promoveze concursul de avansare; nerespectarea metodologiei privind
perfecționarea continuă și întocmirea în mod superficial a documentelor;
neremedierea deficiențelor constatate de către un specialist din cadrul
Direcției Management resurse umane, în anul 2005, fapt determinat de lipsa de implicare
și interes în procesul de îmbunătățire a activității.
În baza celor reținute în
nota-raport mai sus menționată, a fost emisă Decizia nr. 563 din 7 mai 2007 a
Directorului General al Administrației Naționale a Penitenciarelor, prin care
reclamantul, în temeiul dispozițiilor art. 581 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 293/2004
privind Statutul funcționarilor publici din A.N.P., cu modificările și
completările ulterioare, a fost revocat din funcția de șef birou II (resurse
umane și formare profesională) la poziția 9 din statul de organizare a
Penitenciarului - Spital Târgu Ocna, cu consecința numirii ulterioare în altă
funcție prin decizie a directorului unității, potrivit competențelor.
S-a reținut, în mod întemeiat, de
către prima instanță, cu privire la faptele și împrejurările reținute în
sarcina reclamantului ca deficiențe de ordin managerial, că acestea nu pot
constitui temei al măsurii dispuse prin actul administrativ atacat, în
condițiile în care s-a probat în cauză, cu înscrisurile aflate la dosar, că
documentele referitoare la chirie au fost vizate și aprobate de alte persoane,
fără a se constata deficiențe, că aplicarea deciziei directorului general nr. 307/2007
privind programul în ture nu era de competența intimatului și că decizia de
sancționare disciplinară a numitei B.R. nu a fost emisă de reclamant.
Pe de altă parte, nu s-a precizat,
prin nota-raport ce a stat la baza deciziei de eliberare din funcție a
intimatului, în ce mod nu a fost respectată de către acesta metodologia de
numire în funcție a trei ofițeri, iar împrejurarea referitoare la neluarea de
către reclamant a măsurilor de remediere a deficiențelor constatate în anul
2005 nu mai poate fi invocată, întrucât urmare verificărilor făcute la data de
20 martie 2007 cu privire la această chestiune nu s-a inserat obiecțiuni asupra
activității.
În raport de cele mai sus arătate,
se constată că în mod corect prima instanță a admis acțiunea în contencios
administrativ a reclamantului G.M.G., a anulat actul administrativ atacat și a
dispus reintegrarea în funcția de conducere avută anterior emiterii deciziei
anulate, cu plata drepturilor bănești aferente începând cu data emiterii
deciziei și până la data reintegrării efective, împrejurare față de care se va
dispune, în temeiul dispozițiilor art. 312 alin. (1) C. proc. civ., respingerea
ca nefondate a recursurilor declarate de Ministerul Justiției și Libertăților
Cetățenești, A.N.P. și de Penitenciarul-Spital Târgu Ocna împotriva sentinței
nr. 26 din 10 martie 2008 a Curții de Apel Bacău, secția comercială, contencios
administrativ și fiscal.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursurile declarate de
Ministerul Justiției și Libertăților Cetățenești, A.N.P. și Penitenciarul
Spital Tg.Ocna împotriva sentinței civile nr. 26 din 10 martie 2008 a Curții de
Apel Bacău, secția comercială, contencios administrativ și fiscal, ca
nefondate.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 19
martie 2009.