Sari la conținut
ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 19.03.2009
respins

ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1522/2009

HOTĂRÂRE
19.03.2009
CAMERĂ
contencios
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1522/2009 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2009)

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Bacău reclamanții S.E. Tg Ocna (în prezent S.S.J.) și G.G. au solicitat anularea actului administrativ, respectiv Decizia nr. 563 din 7 mai 2007, repunerea în funcție și plata despăgubirilor salariale pe perioada cât acest act administrativ a produs efecte juridice. Prin precizările la acțiune reclamantul G.G. a solicitat ca instanța să aibă în vedere faptul că emiterea deciziei s-a făcut fără o cercetare prealabilă, așa cum prevede Legea nr. 293/ 2004. Prin decizia civilă nr. 457 din 2 noiembrie 2006 Tribunalul Bacău a declina competența de soluționare a cauzei în favoarea Curții de Apel Bacău.

În motivarea acțiunii s-a arătat, în esență, că nu s-a făcut cercetarea prealabilă, deși împotriva reclamantului G.G. s-a luat o măsură disciplinară, lipsind mențiune obligatorii pentru abaterile disciplinare ce i s-au reținut. Prin sentința civilă nr. 26 din 10 martie 2008 Curtea de Apel Bacău, secția comercială, contencios administrativ și fiscal, a admis în parte acțiunea formulată de reclamantul G.M.G., a anulat Decizia nr. 563 din 7 mai 2007 emisă de A.N.P. și a dispus reintegrarea acestuia în funcția de conducere avută anterior emiterii deciziei, cu plata drepturilor bănești aferente, începând cu data emiterii deciziei și până la data reintegrării efective. Pentru a hotărî astfel, Curtea de Apel Bacău a reținut în esență că referitor la necesitatea efectuării cercetării prealabile, schimbarea din funcție este o măsură administrativă și nu disciplinară, nefiind astfel obligatorie efectuarea acesteia.

A mai precizat Curtea că, mai mult decât atât, activitatea reclamantul a fost apreciată pozitiv, iar pentru rezultatele obținute a primit salariu de merit. Împotriva sentinței nr. 26 din 10 martie 2008 a Curții de Apel Bacău, secția comercială, de contencios administrativ și fiscal, au exercitat recurs în termen legal pârâții Ministerul Justiției și Libertăților Cetățenești, A.N.P. și Penitenciarul Spital Tg-Ocna, prin care s-a solicitat admiterea căii de atac și modificarea hotărârii recurate în sensul respingerii ca neîntemeiate a acțiunii în contencios administrativ formulată de reclamantul G.G.. S-a învederat, prin motivele de recurs invocate de recurentul Ministerul Justiției și Libertăților Cetățenești, A.N.P.

și de Penitenciarul Spital Tg.Ocna, în esență, că decizia nr. 563 din 5 mai 2007 a directorului general al Administrației Naționale a Penitenciarelor este legală, revocarea din funcția de conducere dispunându-se conform competențelor și după o temeinică motivare, ca urmare a deficiențelor constatate cu ocazia inspecției efectuate la unitatea unde își desfășoară activitatea reclamantul, în temeiul dispozițiilor art. 20 din Legea nr. 293 din 28 iunie 2004 privind Statutul funcționarilor publici din A.N.P. Revocarea din funcția de șef birou resurse umane și formare profesională a reclamantului a fost dispusă, s-a precizat, în urma numeroaselor nereguli și deficiențe ce au fost constate de inspecția generală efectuată la Penitenciarul Spital Tg.

Ocna în perioada 12-17 martie 2007 de către un colectiv din cadrul Direcției Penitenciară, Serviciul Control din aparatul central al Administrației Naționale a Penitenciarelor, iar susținerile intimatului sunt nefondate fiind bazate pe interpretarea eronată și subiectivă a textului de lege, care diferențiază în mod clar revocarea din funcția de conducere, de sancțiunile aplicate pentru abateri disciplinare. Or, s-a mai arătat, pentru aplicarea uneia din sancțiunile indicate de art. 62 din Legea nr. 293/2004 era obligatorie parcurgerea procedurii disciplinare reglementată prin Ordinul ministrului justiției nr. 2856/C/2004, însă în speță nu este vorba de o sancțiune disciplinară ci de o măsură administrativă pentru care legea a stabilit clar condițiile în care aceasta poate fi dispusă.

În plus, recurentul Penitenciarul Spital Tg. Ocna a subliniat, pe fond, că deficiențele din activitatea intimatului, descoperite cu ocazia inspecției generale efectuate sunt reale, atât sub aspectul nerespectării prevederilor legale privitoare la plata compensației lunare pentru chirie, cât și sub aspectul modului de organizare a concursurilor organizate în cadrul unității pentru avansarea în funcție a unor funcționari publici. Recursurile sunt nefondate.

Prin nota - raport nr. 213688 din 11 aprilie 2007 întocmită în urma inspecției generale efectuate în perioada 12 martie 2007-2 aprilie 2007 la Penitenciarul-Spital Târgu Ocna, de către un colectiv din cadrul Direcției Inspecție Penitenciară, Serviciul control, s-au reținut în sarcina reclamantului, având funcția de inspector șef principal, șef birou II (resurse umane și formare profesională), ca deficiențe de ordin managerial: verificarea cu superficialitate a documentelor depuse de către un agent în vederea acordării compensației lunare a chiriei, cu nerespectarea prevederilor legale în acest sens; neimplementarea prevederilor Deciziei directorului general nr. 307/2007, în sensul că nu a fost stabilit, prin decizie zilnică, programul personalului care își desfășoară activitatea în ture, conform art. 2 alin. (2) și nedesemnarea, prin decizie de zi pe unitate, persoanelor cu atribuții de întocmire a fișelor individuale de evidență a orelor suplimentare, conform art. 7 alin. (1) din decizia mai sus menționată; nerespectarea metodologiei privind organizarea concursurilor; nerespectarea metodologiei privind evaluarea performanțelor activității profesionale a funcționarilor publici și întocmirea documentelor, în mod superficial; emiterea deciziei de sancționare fără respectarea în totalitate a prevederilor legale, fapt ce ar putea atrage nulitatea absolută a actului;

emiterea deciziei de numire în funcție, pe un coeficient mai mare a trei ofițeri, fără ca aceștia să promoveze concursul de avansare; nerespectarea metodologiei privind perfecționarea continuă și întocmirea în mod superficial a documentelor; neremedierea deficiențelor constatate de către un specialist din cadrul Direcției Management resurse umane, în anul 2005, fapt determinat de lipsa de implicare și interes în procesul de îmbunătățire a activității.

În baza celor reținute în nota-raport mai sus menționată, a fost emisă Decizia nr. 563 din 7 mai 2007 a Directorului General al Administrației Naționale a Penitenciarelor, prin care reclamantul, în temeiul dispozițiilor art. 581 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 293/2004 privind Statutul funcționarilor publici din A.N.P., cu modificările și completările ulterioare, a fost revocat din funcția de șef birou II (resurse umane și formare profesională) la poziția 9 din statul de organizare a Penitenciarului - Spital Târgu Ocna, cu consecința numirii ulterioare în altă funcție prin decizie a directorului unității, potrivit competențelor.

S-a reținut, în mod întemeiat, de către prima instanță, cu privire la faptele și împrejurările reținute în sarcina reclamantului ca deficiențe de ordin managerial, că acestea nu pot constitui temei al măsurii dispuse prin actul administrativ atacat, în condițiile în care s-a probat în cauză, cu înscrisurile aflate la dosar, că documentele referitoare la chirie au fost vizate și aprobate de alte persoane, fără a se constata deficiențe, că aplicarea deciziei directorului general nr. 307/2007 privind programul în ture nu era de competența intimatului și că decizia de sancționare disciplinară a numitei B.R. nu a fost emisă de reclamant.

Pe de altă parte, nu s-a precizat, prin nota-raport ce a stat la baza deciziei de eliberare din funcție a intimatului, în ce mod nu a fost respectată de către acesta metodologia de numire în funcție a trei ofițeri, iar împrejurarea referitoare la neluarea de către reclamant a măsurilor de remediere a deficiențelor constatate în anul 2005 nu mai poate fi invocată, întrucât urmare verificărilor făcute la data de 20 martie 2007 cu privire la această chestiune nu s-a inserat obiecțiuni asupra activității.

În raport de cele mai sus arătate, se constată că în mod corect prima instanță a admis acțiunea în contencios administrativ a reclamantului G.M.G., a anulat actul administrativ atacat și a dispus reintegrarea în funcția de conducere avută anterior emiterii deciziei anulate, cu plata drepturilor bănești aferente începând cu data emiterii deciziei și până la data reintegrării efective, împrejurare față de care se va dispune, în temeiul dispozițiilor art. 312 alin. (1) C. proc. civ., respingerea ca nefondate a recursurilor declarate de Ministerul Justiției și Libertăților Cetățenești, A.N.P. și de Penitenciarul-Spital Târgu Ocna împotriva sentinței nr. 26 din 10 martie 2008 a Curții de Apel Bacău, secția comercială, contencios administrativ și fiscal.

D E C I D E Respinge recursurile declarate de Ministerul Justiției și Libertăților Cetățenești, A.N.P. și Penitenciarul Spital Tg.Ocna împotriva sentinței civile nr. 26 din 10 martie 2008 a Curții de Apel Bacău, secția comercială, contencios administrativ și fiscal, ca nefondate. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 19 martie 2009.

§ Citări

Rețeaua de citări a acestei cauze

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2007-02-09
0,94
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 832/2007
Asupra recursurilor de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin acțiunea înregistrată la Curtea de Apel Bacău, la data de 19 ianuarie 2004, reclamantul L.C. a solicitat, în contradictoriu cu M.A.I. și I.P.J.B.,
ÎCCJ 2009-02-03
0,94
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 545/2009
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin acțiunea formulată la data de 11 martie 2008, reclamantul N.C., în contradictoriu cu Garda Financiară – comisariatul general, a solicitat anularea de
ÎCCJ 2007-06-28
0,94
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3302/2007
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin acțiunea înregistrată la Curtea de Apel București, reclamantul P.P. a solicitat în contradictoriu cu pârâta A.P.I.A. anularea deciziei nr. 2831 din 2
ÎCCJ 2008-02-07
0,94
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 456/2008
Asupra recursului de față, Din examinarea actelor și lucrărilor dosarului, a constatat următoarele: Prin cererea înregistrată la Curtea de Apel Bacău reclamantul R.I. a chemat în judecată I.G.P.R. solicitând anularea Dispoziției I.G.P.R. S/
ÎCCJ 2010-12-07
0,94
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5424/2010
Asupra recursului de față, Din examinarea lucrărilor din dosar a constatat următoarele: Prin Sentința nr. 39 din 30 martie 2010 a Curții de Apel Bacău a fost respinsă excepția lipsei de interes invocată de A.N.A.F. și a fost admisă acțiunea
{# Case pages are where organic search lands. Ask for an account here — with what the account is actually worth — instead of sending a first-time reader straight to a price list. #}
Cont gratuit

Caută în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.

Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea semantică în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistentul AI. Fără card.

Sursă