ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 07.02.2008

ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 456/2008

HOTĂRÂRE
07.02.2008
CAMERĂ
contencios
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 456/2008 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2008)

Asupra recursului de

față,

Din examinarea actelor și

lucrărilor dosarului, a constatat următoarele:

Prin cererea înregistrată la Curtea de Apel Bacău

reclamantul R.I. a chemat în judecată I.G.P.R. solicitând anularea Dispoziției

I.G.P.R. S/806 din 23 februarie 2005, blocarea postului, repunerea în funcție

și plata indemnizației începând cu 1 martie 2005.

În motivarea cererii,

reclamantul a arătat că în data de 17 octombrie 2001 a fost numit în funcția de

prim-adjunct al I.P.J. Bacău, iar potrivit dispozițiilor legale, orice măsură

cu privire la schimbarea raporturilor de serviciu poate fi dispusă în urma unei

evaluări a activității depuse și a aptitudinilor manageriale.

S-a susținut că măsura dispusă

are caracterul unei sancțiuni disciplinare, sancțiune ce i-a fost aplicată cu

nerespectarea dispozițiilor legale.

Prin întâmpinarea depusă la

dosar pârâtul a invocat lipsa calității procesuale pasive, întrucât măsura a

fost dispusă ca urmare a verificărilor efectuate de Corpul de Control și

excepția inadmisibilității acțiunii întrucât reclamantului nu i s-a încălcat

nici un interes legitim ori drept prevăzut de lege.

Prin încheierea de ședință de la

data de 9 mai 2005 Instanța a dispus introducerea în cauză a M.A.I., care a

formulat, de asemenea, întâmpinare și a solicitat respingerea acțiunii

reclamantului pe excepție ca fiind inadmisibilă, invocându-se faptul că măsura

a fost dispusă în conformitate cu dispozițiile art. 45 din Ordinul nr.

300/2004, iar prin încheierea de la data de 10 octombrie 2005 a luat act de

renunțarea reclamantului la cererea privind blocarea postului și repunerea în

funcția deținută.

Prin sentința civilă nr. 113 din

17 octombrie 2005 Curtea de Apel Bacău a respins excepțiile invocate și

acțiunea reclamantului ca nefondată.

Pentru a pronunța această

hotărâre, Instanța de Fond a reținut faptul că excepția lipsei calității

procesuale pasive invocată nu poate fi primită, întrucât actul administrativ

contestat de reclamant, obiect al acțiunii de față, a fost emis de instituția

pârâtă, respectiv de I.G.P. la propunerea Corpului de Control al M.A.I.

Analizând excepția de

inadmisibilitate a acțiunii, Instanța de Fond a constatat faptul că reclamantul

are interesul legitim de a contesta măsura dispusă, motiv pentru care excepția

invocată a fost respinsă.

Pe fondul cererii de chemare în

judecată se arată că deși se contestă eliberarea din funcția de conducere

exercitată, reclamantul nu a formulat apărări cu privire la managementul

funcției exercitate.

Împotriva acestei hotărâri a

declarat recurs reclamantul, criticând-o ca nelegală, întrucât în perioada

avută în vedere de Instanța de judecată, el se afla în concediul medical fiind

în incapacitate temporară de muncă. De asemenea, a precizat recurentul că în

baza art. 58 din Legea nr. 360/2002, trecerea într-o funcție inferioară este

reglementată ca sancțiune disciplinară. Prin restul motivelor de recurs, R.I.,

a reiterat motivele din acțiunea principală.

Recursul este nefondat și va fi

respins.

Examinând actele și lucrările

dosarului, în raport de dispozițiile art. 304

1

referitor la cererea de recurs, Înalta Curte de Casație și Justiție, reține

următoarele:

Conform Legii nr. 360/2002

privind Statutul polițistului, funcțiile polițiștilor sunt de execuție și de

conducere, iar conform art. 7 din aceeași lege, polițiștii sunt numiți și

eliberați din funcție prin Ordin al ministrului.

Legea și Ordinul M.A.I. nr.

300/2004 privesc dispoziții referitoare la demiterea din funcții de conducere

doar în situațiile când cel în cauză a fost supus evaluării profesionale.

Prin urmare trecere

de pe o funcție de conducere pe o funcție inferioară se poate face doar în

situația aplicării unei sancțiuni disciplinare sau în situația evaluării

profesionale a polițistului.

Pe perioada 24 ianuarie 2005 - 4

februarie 2005, Corpul de control al ministrului a efectuat o evaluare a I.P.J.

Bacău și astfel s-a constatat activitatea managerială defectuoasă a

recurentului, el având funcția de prim locțiitor al șefului acestui

inspectorat.

În urma deficiențelor constatate

de Corpul de control în raport de activitatea recurentului, s-a luat măsura de

eliberare a acestuia din funcția de conducere.

Faptul că recurentul a invocat

că la data eliberării din funcție era în concediu medical, nu este real

întrucât din actele aflate la dosar rezultă fără posibilitate de tăgadă, că

decizia a fost emisă la 23 februarie 2005, iar acesta (R.I.) a intrat în

concediu medical la 24 februarie 2005.

De asemenea, corect a apreciat Instanța

de Fond că măsura menționată care s-a luat în urma controlului, nu este o

măsură disciplinară, ci un act managerial, bazat fiind pe deficiențe majore în

munca de conducere; faptul că inițial a obținut calificativul de „foarte

bine", în anul 2004 în urma raportului de evaluare, nu este o contradicție

cu cele referite în evaluarea corpului de control în anul 2005, întrucât criteriile

avute în vedere la această ultimă evaluare au fost diferite față de cele

prevăzute în fișa de evaluare anuală.

Referitor la excepția de

nelegalitate a Ordinului nr. 300/2004, aceste aspecte au fost analizate prin

Decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție din 16 mai 2007, când Instanța

supremă a respins excepția de nelegalitate privitoare la acest act

administrativ și prin urmare Curtea s-a pronunțat prin această decizie doar

privitor la recursul declarat împotriva sentinței civile nr. 113/2005 a Curții

de Apel Bacău.

Față de aceste considerente, Înalta

Curte de Casație și Justiție apreciază că sentința atacată este legală și

temeinică, motiv pentru care va respinge recursul declarat de R.I., ca

nefondat, conform art. 312 C. proc. civ.

Respinge recursul declarat de reclamantul

R.I. împotriva sentinței civile nr. 113 din 17 octombrie 2005 a Curții de Apel

Bacău, secția comercială și de contencios administrativ, ca nefondat.

Irevocabilă.

Pronunțată, în ședință publică, astăzi 7

februarie 2008.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2009-03-19
0,94
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1522/2009
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Bacău reclamanții S.E. Tg Ocna (în prezent S.S.J.) și G.G. au solicitat anularea actului administrativ, re
ÎCCJ 2006-09-14
0,94
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2510/2007
Asupra recursurilor de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin acțiunea ce a format obiectul Dosarului nr. 1767/2005 al Curții de Apel Bacău, reclamantul R.I. a solicitat în contradictoriu cu pârâții M.A.I. și
ÎCCJ 2005-11-24
0,93
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5660/2005
nr. 300/2004, reținând că nimic din prevederile art. 45 ale acestui ordin nu contravine dispozițiile Legii nr. 360/2002, în aplicarea căruia a fost emis. Totodată, instanța de fond a dispus suspendarea judecății. Recursul declarat împotriva
ÎCCJ 2008-01-23
0,93
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 245/2008
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin acțiunea formulată la 30 septembrie 2006, reclamantul G.I. a chemat în judecată I.G.J.R., solicitând anularea Ordinului emis de aceasta cu nr. 5/1029
ÎCCJ 2008-02-27
0,93
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 761/2008
contencios administrativ formulată de reclamantul P.C.M. împotriva M.J. S-a anulat Ordinul nr. 1687 din 6 iulie 2006 emis de M.J. și s-a obligat pârâtul la plata drepturilor salariale reprezentând diferența dintre solda de funcție și salari
Sursă