ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5660/2005

Asupra recursurilor de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin acțiunea înregistrată la Curtea de Apel Bacău, secția comercială și de contencios administrativ, sub nr. 1998/2005, reclamantul M.C. a solicitat, în contradictoriu cu pârâții Ministerul Administrației și Internelor și Inspectoratul de Poliție al județului Bacău, anularea măsurii de mutare de la Serviciul Poliției Rutiere, la o altă formațiune de poliție, dispusă prin Ordinul ministrului administrației și internelor nr. S 34009 din 23 februarie 2005, suspendarea acestui act administrativ, până la soluționarea în fond a litigiului, precum și recunoașterea dreptului său de agent de poliție rutieră în cadrul formațiunii de care aparține.

La termenul din 11 iulie 2005, în temeiul art. 4 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 și raportat la Legea nr. 360/2002, privind Statutul polițistului, reclamantul, prin apărător, a invocat excepția de nelegalitate a art. 45 din Ordinul ministrului administrației și internelor nr. 300 din 21 iunie 2004, arătând că acest text nu poate crea nome de sine stătătoare, iar Legea nr. 360/2002 prevede expres motivele pentru care poate fi sancționat un polițist. A mai arătat că, fiind emis de o altă structură, decât cea care a efectuat controlul, actul prin care s-a dispus măsura atacată, este nul absolut.

Prin încheierea din 15 iulie 2005, pronunțată în dosarul nr. 1998/2005, Curtea de Apel Bacău, secția comercială și de contencios administrativ, a respins excepția de nelegalitate a art. 45 din Ordinul ministrului administrației și internelor nr. 300/2004, reținând că nimic din prevederile art. 45 ale acestui ordin nu contravine dispozițiile Legii nr. 360/2002, în aplicarea căruia a fost emis. Totodată, instanța de fond a dispus suspendarea judecății. Recursul declarat împotriva încheierii sus-menționate de către reclamantul M.C. a fost admis de către Înalta Curte de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal, prin decizia nr. 4267 din 15 august 2005, hotărârea atacată fiind casată, cu trimiterea cauzei spre rejudecare la aceea instanță, în vederea depunerii actului administrativ ce face obiectul excepției de nelegalitate și care nu este atașat la dosar.

Cu ocazia rejudecării, Curtea de Apel Bacău, secția comercială și de contencios administrativ, prin încheierea din ședința secretă de la 25 octombrie 2005, pronunțată în dosarul nr. 1998/2005, a admis excepția de nelegalitate invocată de reclamant, a constatat nelegalitatea art. 45 din Ordinul ministrului administrației și internelor nr. 300/2004, în ceea ce privește eliberarea din funcție și a suspendat judecarea acțiunii. Pentru a hotărî astfel, instanța a reținut că prevederile art. 45 din Ordinul nr. 300/2004 sunt contrare dispozițiilor art. 69 din Legea nr. 360/2002, deoarece evaluarea pe timpul inspecțiilor, controalelor de fond și tematice nu se regăsește ca motiv legal al încetării raporturilor de serviciu, aceste motive fiind limitativ prevăzute de art. 69 alin. (1) lit. a) - m) din Legea nr. 360/2002.

Împotriva încheierii din 25 octombrie au declarat recurs, în termen legal, pârâtul Ministerul Administrației și Internelor și pârâtul Inspectoratul de Poliție al județului Bacău care, fără să-și încadreze criticile în unul din cazurile prevăzute la art. 304 C. proc. civ., au susținut, în esență, că legalitatea art. 45 din Ordinul ministrului administrației și internelor nr. 300/2004 a fost apreciată în mod greșit în raport cu art. 69 din Legea nr. 360/2002, acestea referindu-se la situații juridice diferite. Recursurile sunt întemeiate. Într-adevăr, prin încheierea din 25 octombrie 2005, instanța de fond a constatat nelegalitatea dispozițiilor cuprinse în art. 45 din Ordinul ministrului administrației și internelor nr. 300/2004, ca fiind contrare prevederilor art. 69 din Legea nr. 360/2002 privind Statutul polițistului.

Astfel, potrivit art. 45 din Ordinul ministrului administrației și internelor nr. 300/2004, eliberarea polițistului/cadrului militar din funcția de conducere/comandă în care a fost numit, precum și eliberarea din funcția de execuție, se poate face la propunerea Corpului de control al ministrului sau a Corpului de control al Inspectoratului general/Comandamentului de armă (similar) pentru structurile din subordine ori a structurilor care coordonează la nivelul aparatului central, domeniul de activitate specific funcției respective, în urma evaluării unității pe timpul inspecțiilor, controalelor de fond și tematice, precum și a verificărilor ocazionate de sesizări la adresa personalului. Potrivit art. 69 alin. (1) din Legea nr. 360/2002, așa cum a fost modificat prin O.U.G.

nr. 89/2003, încetarea raporturilor de serviciu ale polițistului se dispune în mod corespunzător de către persoanele care, potrivit art. 15, au competența de acordare a gradelor profesionale și are loc: a) la împlinirea vârstei și a vechimii în serviciu, necesare pensiei de serviciu; b) la pierderea capacității de muncă, în condițiile legii; c) la împlinirea limitei de vârstă în grad; d) la cerere; e) la numirea într-o altă funcție publică; f) prin demisie; g) la destituirea din poliție; h) la acordarea calificativului „nesatisfăcător”; i) când este condamnat prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă, cu excepția cazurilor în care s-a dispus suspendarea executării pedepsei închisorii sau amenzii penale pentru infracțiuni săvârșite din culpă, pe baza aprobării persoanelor care au acordat gradele profesionale prevăzute la art. 15; j) când, în urma reorganizării activității Ministerului Administrației și Internelor sau a unei unități de poliție ori a reducerii unor posturi de natura celui ocupat de polițistul respectiv, nu sunt posibilități pentru ca acesta să fie încadrat într-o funcție similară în aceeași unitate sau în alte unități; k) când nu promovează examenul de definitivare prevăzut la art. 21 alin. (5); l) când s-a stabilit că a fost încadrat în mod fraudulos în poliție, chiar dacă această situație a fost depistată ulterior;

m) în situația nedefinitivării de către agenții de poliție, a studiilor prevăzute la art. 73 alin. (8). Deci, dispozițiile art. 45 din Ordinul ministrului administrației și internelor nr. 300/2004 se referă la o măsură legată de evoluția carierei polițiștilor aflați în funcții de conducere sau execuție, în timp ce prevederile art. 69 din Legea nr. 360/2002 reglementează cazurile de încetare a raporturilor de serviciu ale polițistului. Or, dispozițiile din Ordinul ministrului administrației și internelor nr. 300/2004, care se referă la încetarea raporturilor de serviciu ale polițistului, sunt cele cuprinse la art. 124 și 125, care puteau fi comparate cu prevederile art. 69 din Legea nr. 360/2004.

În ceea ce privește eliberarea din funcțiile de conducere sau din funcțiile de execuție la care se referă dispozițiile art. 45 din Ordinul ministrului administrației și internelor nr. 300/2004, art. 22 alin. (7) din Legea nr. 360/2002, introdus prin O.U.G. nr. 89/2003 prevede că polițiștii sunt numiți și eliberați din funcții potrivit normelor de competență aprobate prin ordin al ministrului administrației și internelor, în condițiile legii. Or, prin Ordinul ministrului administrației și internelor nr. 300/2004 a fost reglementată activitatea de management a resurselor umane în unitățile Ministerului Administrației și Internelor, potrivit competențelor delegate ministrului, prin Legea nr. 360/2002.

În concluzie, instanța de fond, ca urmare a confuziei dintre situațiile juridice la care se referă dispozițiile art. 45 din Ordinul ministrului administrației și internelor nr. 300/2004 și art. 69 din Legea nr. 360/2002, a ajuns în mod greșit la concluzia că dispozițiile art. 45 din Ordinul ministrului administrației și internelor nr. 300/2004 ar fi nelegale. Astfel fiind, recursurile vor fi admise, încheierea atacată va fi casată și va fi respinsă excepția de nelegalitate.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Admite recursurile declarate de pârâtul Ministerul Administrației și Internelor și Inspectoratul de Poliție al județului Bacău împotriva încheierii din ședința secretă de la 25 octombrie 2005, pronunțată de Curtea de Apel Bacău, secția comercială și de contencios administrativ, în dosarul nr. 1998/2005. Casează încheierea atacată și respinge excepția de nelegalitate a art. 45 din Ordinul nr. 300/2004, emis de ministrul administrației și internelor. Pronunțată în ședință publică, astăzi 24 noiembrie 2005.