ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2134/2008

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor

din dosar, constată următoarele:

Prin acțiunea înregistrată la 3 aprilie 2007,

reclamantul B.M. a solicitat, în contradictoriu cu pârâta Primăria Municipiului

București, comisia pentru soluționarea întâmpinărilor conform Legii nr. 33/1994,

desființarea deciziei nr. 36 din 16 martie 2007, exproprierea întregului imobil

din str.Orhideelor, sector 1, București aflat în proprietatea sa și acordarea

despăgubirilor pentru exproprierea acestuia estimate la 240.000 euro,

beneficiul nerealizat fiind evaluat provizoriu la 200.000 euro.

De asemenea, reclamantul a

mai solicitat daune morale de 300.000 euro și despăgubiri provocate de

demolarea trotuarului în dreptul imobilului evaluate la 100.000 euro.

S-a solicitat, totodată,

suspendarea deciziei atacate.

În motivarea cererii,

reclamantul a arătat că, în calitate de proprietar, nu a fost consultat în

legătură cu construirea pasajului suprateran Basarab, iar notificarea de

expropriere a imobilului proprietatea sa nu a ținut seama de valoarea reală a

acestuia.

A mai arătat reclamantul că

se impune desființarea deciziei nr. 36/2007, prin care i s-a respins

întâmpinarea formulată împotriva notificării, având în vedere că modul de

calcul al despăgubirilor contravine legii exproprierii, iar oferta

expropriatorului este nelegală.

Curtea de Apel București, secția

a VIII-a de contencios administrativ și fiscal, prin sentința civilă nr. 2789

din 7 noiembrie 2007, a respins acțiunea ca neîntemeiată.

Pentru a se pronunța astfel,

instanța a reținut că decizia contestată este legală și temeinică, fiind emisă

cu respectarea dispozițiilor Legii nr. 33/1994 în ceea ce privește etapa

administrativă a exproprierii, pretențiile reclamantului cu privire la

exproprierea propriu-zisă și cu privire la cuantumul despăgubirilor acordate

urmând a fi valorificate ulterior, potrivit dispozițiilor cuprinse în cap. 4

din lege.

Cu privire la cererea de

suspendare a executării deciziei s-a reținut că aceasta, fiind emisă în faza

administrativă a procedurii de expropriere nu este susceptibilă de executare.

În consecință, s-a reținut

că reclamantul nu a dovedit vătămarea vreunui drept sau interes legitim prin

decizia contestată, în condițiile art. 1 din Legea nr. 554/2004.

Împotriva acestei sentințe a

declarat recurs reclamantul B.M. criticând-o pentru nelegalitate și

netemeinicie, după cum urmează:

- prin sentința atacată se

încalcă formele de procedură prevăzute sub sancțiunea nulității de art. 105 alin.

(2) C. proc. civ., instanța nepunând în discuție admisibilitatea probatoriului

solicitat prin contestație și motivând o excepție de necompetență materială

care nu a fost pusă în discuția părților. De asemenea, instanța de fond nu a

soluționat excepția inadmisibilității invocată de pârâtă și nu a comunicat

încheierea în care au fost consemnate dezbaterile;

- hotărârea atacată este lipsită

de temei legal și a fost dată cu încălcarea și aplicarea greșită a legii, prin

aceea că s-a apreciat în mod greșit că excepția de nelegalitate a Hotărârii nr.

160/2006 nu are legătură cu fondul cauzei și, pe de altă parte, se încalcă

prevederile Legii nr. 33/1994, precum și cele ale Convenției pentru Apărarea

Drepturilor Omului și Libertăților Fundamentale;

- hotărârea nu conține

motivele pe care se sprijină și conține motive străine de natura pricinii;

- instanța nu a reținut că

motivul contestației este acela că reclamantul nu este de acord cu exproprierea

neexistând nici o dovadă că ar fi necesară privarea sa forțată de dreptul de

proprietate.

Examinând cauza în raport cu

actele și lucrările dosarului, precum și cu dispozițiile legale incidente, inclusiv

cu cele ale art. 3041 C. proc. civ., Înalta Curte constată că recursul este

nefondat pentru motivele ce se vor arăta în continuare.

Din Încheierea de ședință de

la 5 septembrie 2007, rezultă că instanța de fond a încuviințat proba cu

înscrisuri, solicitată de reclamant, în temeiul art. 167 C. proc. civ., astfel

încât critica ce vizează acest aspect este neîntemeiată.

De asemenea, din conținutul

sentinței atacate nu se poate reține că s-ar fi analizat „o excepție de

necompetență materială” fără a fi pusă în discuția părților, referirile la tribunal

și curte de apel făcându-se în contextul examinării acțiunii reclamantului în

raport cu prevederile Legii nr. 33/1994, instanța motivând în fapt și în drept

soluția adoptată.

Nu se poate reține nici

critica ce vizează nesoluționarea excepției inadmisibilității contestației în

condițiile în care intimata - pârâtă nu a înțeles să o susțină în fața primei

instanței.

Și critica privind

necomunicarea încheierii în care au fost consemnate dezbaterile este

neîntemeiată în condițiile în care nu există text de lege care să prevadă o

astfel de obligație, ceea ce se comunică părților fiind hotărârea pronunțată în

cauză, potrivit art. 266 alin. (3) C. proc. civ.

Susținerea potrivit căreia

sentința recurată este lipsită de temei legal în ceea ce privește soluționarea

excepției de nelegalitate nu poate fi reținută întrucât, potrivit prevederilor art.

4 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, instanța de contencios administrativ competentă

este sesizată în vederea cercetării legalității unui act administrativ dacă de

acesta depinde soluționarea litigiului pe fond.

Or, instanța în fața căreia

s-a ridicat excepția de nelegalitate a Hotărârii nr. 160/2006 a Consiliului

General al Municipiului București a reținut în mod corect că soluționarea pe

fond a cererii prin care s-a solicitat desființarea deciziei nr. 36/2007 emisă

de Comisia de soluționare a întâmpinărilor nu depindea de hotărârea respectivă.

Criticile ce vizează

încălcarea prevederilor Legii nr. 33/1994 sunt, de asemenea nefondate.

În speță, reclamantul B.M. a

contestat decizia nr. 36 din 16 martie 2007 emisă de Comisia de soluționare a

întâmpinărilor constituită conform art. 15 și următoarele din Legea nr. 33/1994,

în etapa premergătoare exproprierii, reglementată în cap. 3 din lege (art. 12 –

art. 20).

Prin decizia atacată,

Comisia pentru soluționarea întâmpinărilor conform Legii nr. 33/1994 a respins

întâmpinarea formulată de reclamantul B.M. împotriva propunerii de expropriere

a imobilului situat în București, Șos.Orhideelor, sector 1.

Astfel potrivit art. 14 alin.

(1) din Legea nr. 33/10994, cu privire la propunerile de expropriere,

proprietarii și titularii altor drepturi reale asupra imobilelor în cauză, pot

face întâmpinare în termen de 45 zile de la primirea notificării, întâmpinare

care, conform art. 15 alin. (1) din aceeași lege, se soluționează de o comisie

constituită în acest scop.

Competența respectivei

comisii este strict limitată la analiza ofertei expropriatorului și

pretențiilor titularilor dreptului de populație și a altor drepturi fără a se

pronunța cu privire la expropriere.

Se constată așadar că

decizia în discuție a fost emisă cu respectarea dispozițiilor prevăzute de lege

în reglementarea etapei premergătoare exproprierii, aceasta nefiind o decizie

de expropriere cum o numește recurentul - reclamant.

În atare situație, corect a

reținut instanța de fond că, reclamantul își poate valorifica pretențiile cu

privire la exproprierea propriu-zisă și la cuantumul despăgubirilor, în

condițiile prevederilor art. 21 – art. 29 din Legea nr. 33/1994 (cap. 4

Exproprierea și stabilirea despăgubirilor), în baza cărora instanța de judecată

se pronunță cu privire la expropriere, verificând dacă sunt întrunite toate

condițiile cerute de lege pentru aceasta și urmând să stabilească inclusiv

cuantumul despăgubirilor.

Față de cele ce preced,

instanța de fond a pronunțat o hotărâre legală și temeinică, motiv pentru care,

în baza prevederilor art. 312 alin. (1) teza a doua C. proc. civ., recursul va

fi respins ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat

de B.M. împotriva sentinței civile nr. 2789 din 7 noiembrie 2007 a Curții de

Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, ca

nefondat.

Pronunțată, în ședință

publică, astăzi 27 mai 2008.