ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2321/2008
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2321/2008 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2008)
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor
din dosar, constată următoarele:
Prin acțiunea formulată la 6 februarie 2007,
reclamantul B.V. a chemat în judecată pe pârâții Ministerul Justiției, comisia
pentru constatarea calității de luptător în rezistența anticomunistă, și Statul
Român prin M.E.F., solicitând anularea Deciziei nr. 194 din 9 mai 2007 prin
care s-a respins cererea de constatare a calității de luptător în rezistența
anticomunistă.
Prin sentința nr. 13 din 17
ianuarie 2008, pronunțată în dosarul nr. 1295/42/2007, Curtea de Apel Ploiești,
secția comercială și de contencios administrativ, a admis excepția lipsei
calității procesuale pasive a Statului Român prin M.E.F. și a respins ca
neîntemeiată acțiunea față de pârâtul Ministerul Justiției, comisia pentru
constatarea calității de luptător în rezistența anticomunistă .
Pentru a se pronunța astfel
Curtea de Apel Ploiești a reținut că reclamantul, în toată activitatea sa
profesională, a militat pentru stabilirea unui climat moral, sănătos, opunându-se
cu convingere celor care mințeau, înșelau și furau. Acestea nu constituie însă
fapte de revoltă politică și nu se încadrează în dispozițiile O.U.G. nr. 214/1999.
Excepția lipsei calității
procesuale pasive a Statului Român prin Ministerul Justiției, comisia pentru
constatarea calității de luptător în rezistența anticomunistă, a fost admisă
având în vedere că decizia contestată de reclamant a fost emisă de Comisia
pentru Constatarea Calității de Luptător în Rezistența Anticomunistă.
Împotriva acestei sentințe a
formulat recurs reclamantul, pentru motive ce pot fi încadrate la art. 3041 C.
proc. civ., astfel:
Instanța de fond l-a
împiedicat să depună toate documentele necesare soluționării cauzei. Depune la
dosar încă șapte documente.
A fost ignorată cererea
sa de recuperare a daunelor materiale, instanța de fond a răspuns numai la
pretențiile legate de calitatea de luptător în rezistența anticomunistă și de
daune morale.
A fost restrânsă sfera
represiunii administrative la elemente derizorii, afirmându-se că represiunea
s-a rezumat numai la rețineri din salariu și amenzi.
Actele de disidență ale
reclamantului au fost denaturate; nu s-a ținut seama de amploarea
intervențiilor sale scrise, critica politicii agrare a P.C.R., simpatia față de
revoluția din Ungaria și revolta studenților de la Timișoara.
Au fost ignorate
principalele elemente ce-l îndreptățesc la îndeplinirea criteriilor art. 3 din
O.U.G. nr. 214/1999.
Au fost înlăturate greșit
probatoriile de după 14 decembrie 1989, deoarece aceasta au fost depuse și
invocate numai pentru capătul de cerere referitor la daune.
A fost încălcat
principiul continuității prin înlăturarea din complet a magistrate A.U. și s-a
favorizat respingerea nelegală a probei cu expertiza contabilă.
Excepția lipsei calității
procesuale pasive a Statului Român prin Ministerul Justiției, comisia pentru
constatarea calității de luptător în rezistența anticomunistă, a fost admisă în
mod greșit.
Intimatul - pârât Ministerul
Justiției, comisia pentru constatarea calității de luptător în rezistența
anticomunistă, a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea
recursului ca nefondat, aspectele criticate de recurent au fost analizate de
instanța de fond.
Recurentul nu a putut dovedi
că se încadrează în vreunul din cazurile administrative abuzive dispuse din
motive politice și menționate expres în art. 3 din O.U.G. nr. 214/1999.
Mai mult, relațiile
transmise de C.N.S.A.S. și S.R.I. au confirmat că reclamantul nu se află în
evidențele fostei securități ca reținut, arestat sau condamnat pentru
săvârșirea vreunei fapte antisociale sau vreunei infracțiuni de drept comun sau
politic.
Recursul este nefondat.
Prin măsuri administrative
abuzive se înțelege, potrivit art. 3 din O.U.G. nr. 214/1999, orice măsuri
luate de organele fostei miliții sau securități ori de alte organe în baza
cărora s-a dispus:
a) privarea de libertate în
locuri de deținere sau pentru efectuarea de cercetări;
b) internarea în spitale de
psihiatrie;
c) stabilirea de domiciliu
obligatoriu;
d) strămutarea într-o altă
localitate;
e) deportarea în străinătate,
după 23 august 1944, pentru motive politice;
f) exmatricularea din școli,
licee, facultăți;
g) încetarea contractului de
muncă sau retrogradarea dispusă din motive politice și dovedită cu acte scrise,
administrative sau judecătorești de la acea dată.
Înscrisurile depuse de
recurent nu dovedesc îndeplinirea condițiilor prevăzute de lit. g), sancțiunile
disciplinare aplicate neavând legătură cu vreo opoziție a acestuia împotriva
regimului comunist.
Declarațiile de martor nu se
coroborează cu nici o altă probă administrată în cauză.
În mod corect instanța de
fond a ajuns la concluzia că acțiunile reclamantului - recurent nu se
încadrează în prevederile O.U.G. nr. 214/1999.
Din acest motiv este
irelevantă analizarea capătului de cerere referitor la daunele materiale și
administrarea probei cu expertiză contabilă.
Înlocuirea din complet a
d-nei judecător A.U. s-a făcut potrivit Regulamentului de ordine interioară al
instanțelor judecătorești, datorită împrejurării că d-na judecător se afla în
concediu legal de odihnă.
Excepția lipsei calității
procesuale pasive a fost soluționată corect de instanța de fond, în litigiile
de contencios administrativ, calitatea procesuală pasivă aparține autorității
emitente a actului atacat.
Față de considerentele
menționate, în temeiul art. 20 alin. (3) din Legea nr. 554/2004 și art. 312 alin.
(1) teza a doua C. proc. civ., urmează a se respinge recursul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul declarat
de B.V. împotriva sentinței civile nr. 13 din 17 ianuarie 2008 a Curții de Apel
Ploiești, secția comercială și de contencios administrativ, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunțată, în ședință
publică, astăzi 5 iunie 2008.