ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 933/2009

Asupra contestației în anulare de față; În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin decizia nr. 3267 din 16 octombrie 2008, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție a fost admis recursul declarat de inculpatul D.C. împotriva deciziei penale nr. 32 din 26 februarie 2008 a Curții de Apel Craiova, secția penală, au fost casate decizia penală atacată și sentința penală nr. 402 din 24 septembrie 2007 a Tribunalului Dolj, numai cu privire la încadrarea juridică a faptei săvârșită de inculpat în dauna părții vătămate SC F.I.E. SRL Oradea și la pedeapsa aplicată. A fost descontopită pedeapsa rezultantă și au fost repuse în individualitatea lor pedepsele aplicate pentru infracțiunile concurente.

În baza art. 334 C. proc. pen. a fost schimbată încadrarea juridică a faptei din infracțiunea prevăzută de art. 215 alin. (1), (3), (4)și (5) C. pen. cu aplicarea art. 74-76 C. pen., în infracțiunea prevăzută de art. 215 alin. (1), (3) și (4) C. pen. cu aplicarea art. 74-76 C. pen., text în baza căruia inculpatul a fost condamnat la pedeapsa de 2 ani și 6 luni închisoare. În urma recontopirii pedepselor, potrivit art. 33 lit. a) și art. 34 lit. b) C. pen. s-a stabilit ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea, de 5 ani închisoare. Împotriva acestei decizii condamnatul a formulat contestație în anulare fără a indica motivul pe care se întemeiază. Contestația în anulare este inadmisibilă.

Potrivit art. 397 alin. (2), astfel cum a fost modificat prin art. I pct. 195 din Legea nr. 356/2006, în cererea de contestație în anulare trebuie să se arate toate cazurile de contestație pe care le poate invoca contestatorul și toate motivele aduse în sprijinul acestora. Contestatorul nu a respectat dispozițiile textului de lege indicat, nu a indicat niciun caz de contestație în anulare, rezumându-se a menționa că va depune până la primul termen de judecată motivele pe care se întemeiază cererea sa. Deși s-a acordat termen, contestatorul nu s-a prezentat și nici nu a depus în scris motivarea contestației în anulare, cu precizarea vreunuia dintre cazurile expres și limitativ prevăzute de art. 386 C. proc.

pen. Examinând admisibilitatea în principiu a contestației în anulare, în conformitate cu dispozițiile art. 391 C. proc. pen., Înalta Curte constată că în speță, nu sunt îndeplinite cerințele impuse de acest text de lege, în sensul că nu sunt precizate cazurile pe care se sprijină contestația, motiv pentru care va fi respinsă ca inadmisibilă. În temeiul art. 192 alin. (2 1 ) C. proc. pen., contestatorul va fi obligat la cheltuieli judiciare către stat, din care onorariul apărătorului din oficiu va fi avansat din fondul Ministerului Justiției.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge, ca inadmisibilă, contestația în anulare formulată de contestatorul condamnat D.C. împotriva deciziei penale nr. 3267 din 16 octombrie 2008 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, în dosarul nr. 1370/63/2006. Obligă contestatorul condamnat la plata sumei de 400 lei, cu titlul de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 200 lei, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu pentru acesta, se va avansa din fondul Ministerului Justiției. Definitivă. Pronunțată în ședință publică, azi 16 martie 2009.