ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 680/2009

Asupra recursului de față, Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința nr. 8, pronunțată la data de 9 februarie 2007, Secția comercială și de contencios administrativ a Tribunalului Olt a admis acțiunea formulată de reclamanții B.V., A.E., L.I., O.I. și O.M., în contradictoriu cu SC O.P.

SA, cu consecința anulării Hotărârii adunării generale extraordinare a acționarilor societății pârâte nr. 6 din 11 octombrie 2006. Spre a hotărî astfel, tribunalul a reținut că la convocarea adunării generale nu au fost respectate dispozițiile imperative ale art. 111, art. 113, art. 117 și art. 118 din Legea nr. 31/1990 republicată, întrucât în convocator s-au înscris 3 date calendaristice; că alegerea administratorului, înscrisă în convocator, este atributul adunării generale ordinare, care nu a fost convocată; că pârâta nu a prezentat, potrivit art. 131 alin. (2) din menționata lege, copia Monitorului Oficial în care a fost publicată convocarea și procesul-verbal al adunării generale extraordinare din data de 19 octombrie 2007, pentru a se verifica legalitatea desfășurării adunării generale extraordinare din data de 10 octombrie 2006, iar, în preambulul procesului-verbal al adunării generale extraordinare din data de 11 octombrie 2006, nu sunt înscrise mențiunile obligatorii privind convocarea menționatei adunări, publicitatea convocării și a modului în care s-a propus și s-a adoptat ordinea de zi.

Secția comercială a Curții de Apel Craiova, prin decizia nr. 136, pronunțată la data de 28 mai 2007 a admis apelul formulat de pârâta SC O.P. SA Slatina, a anulat sentința tribunalului și a reținut cauza spre rejudecare, făcând aplicarea art. 297 alin. (2) C. proc. civ., cu motivarea că există neconcordanța între minută, dispozitiv, pe de o parte și practicaua sentinței, pe de altă parte, neputându-se stabili cu exactitate data când au avut loc dezbaterile pentru a se verifica modul de constituire al completului sau dacă s-a amânat pronunțarea, neexistând o astfel de încheiere. Rejudecând cauza, pe fond, aceeași instanță a pronunțat, la data de 10 septembrie 2007, decizia nr.182, prin care a admis excepția lipsei calității procesuale active a reclamanților B.V., A.E., O.I.

și O.M. și a respins, ca neîntemeiată, acțiunea formulată de reclamanta L.I. Pentru a pronunța această hotărâre, în soluționarea excepției, s-a reținut că, deși reclamanții B.V., A.E., O.I. și O.M. au fost prezenți la ședința adunării generale extraordinare din data de 11 octombrie 2006, aceștia nu au votat împotrivă, conform cerințelor art. 132 alin. (2) din Legea nr. 31/1990 republicată iar, în soluționarea fondului, având în vedere că reclamanta L.I. nu a participat la menționata adunare generală extraordinară, a considerat, în principal, că hotărârea în discuție a fost adoptată într-o adunare legal constituită și convocată și că s-au respectat regulile privitoare la competență și la modalitatea exercitării dreptului la vot.

Împotriva menționatelor decizii au formulat recurs intimații A.E., L.I., O.I. și O.M. arătându-se cu referire la decizia nr. 136 din 28 mai 2007, că instanța de apel a reținut nelegal nulitatea sentinței tribunalului, iar, în ce privește decizia nr. 182 din 10 septembrie 2007, că aceeași instanță a dat o greșită soluționare excepției lipsei calității procesuale active a reclamanților B.V., A.E., O.I. și O.M., având în vedere că aceștia s-au opus votării punctelor înscrise pe ordinea de zi, au luat cuvântul și au motivat votul lor negativ, aspect consemnat și în procesul-verbal, iar, pe fond, hotărârea este nelegală și netemeinică, întrucât prin Hotărârea adunării generale extraordinare a acționarilor s-au încălcat dispozițiile art. 111, art. 126 alin. (1) din Legea nr. 31/1990, iar alegerea administratorului s-a făcut în condițiile în care nu expirase mandatul administratorilor existenți în funcție până la acea dată, fără a se proceda la revocarea acestora.

Cu referire la recursul formulat împotriva deciziei nr. 136, pronunțată la data de 28 mai 2007 se constată că lipsa încheierii de dezbateri din data de 2 martie 2007, la care s-a pronunțat hotărârea atacată, conform minutei și dispozitivului, constituie o cauză de nulitate a acestei hotărâri, față de caracterul imperativ al dispozițiilor art. 147 C. proc. civ. și face imposibilă exercitarea controlului judiciar, cum corect a apreciat instanța de apel, aspect ce înlătură, ca nefondate, criticile aduse acestei hotărâri. În ce privește recursul declarat împotriva deciziei nr. 182, pronunțată la data de 10 septembrie 2007, este de observat că din cuprinsul procesului-verbal, încheiat la data de 11 octombrie 2006 cu ocazia adunării generale extraordinare a SC O.P.

SA, rezultă că reclamanții prezenți la menționata adunare au votat, atât împotriva primului punct al ordinii de zi, referitor la modificarea statutului societății, cât și împotriva celui de la treilea punct al ordinii de zi, referitor la majorarea capitalului social și au declarat că sunt împotriva alegerii unui administrator unic, aspect ce a făcut obiectul punctului 2 al ordinii de zi, conform convocatorului stabilit prin hotărârea judecătorească rămasă irevocabilă. Așa fiind, rezultă că decizia pronunțată în rejudecarea cererii dedusă judecății este dată cu încălcarea prevederilor art. 132 alin. (2) din Legea nr. 31/1990, republicată, în redactarea în vigoare la data edictării hotărârii adunării generale extraordinare a acționarilor SC O.P.

SA, în litigiu, față de reclamanții prezenți la această adunare care au votat contra punctelor unu și trei de pe ordinea de zi și au cerut să se insereze aceasta în procesul-verbal al ședinței, ceea ce s-a și realizat și, deopotrivă, să se menționeze în acest înscris împotrivirea lor la adoptarea punctului doi al ordinii de zi, pentru a-și conserva dreptul de a ataca hotărârea, renunțând, astfel, la beneficiul votului secret, aspect ce le conferă legitimare procesuală în speță și induce incidența motivului prevăzut de art. 304 pct. 9 C. proc. civ., făcând de prisos examinarea criticilor vizând fondul deciziei atacate. Pentru aceste considerente, în temeiul art. 312 alin. (1) teza 1, alin. (2), alin. (3) și alin. (5) C. proc.

civ., Înalta Curte va admite recursul declarat împotriva deciziei nr. 182, pronunțată de Curtea de Apel Craiova la data de 10 septembrie 2007, pe care o va casa și va trimite cauza aceleiași instanțe pentru a rejudeca fondul cererii introductive formulate de reclamanți.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge recursul declarat de reclamanții O.M., A.E., L.I. și O.I. împotriva deciziei nr. 136 din 28 mai 2007, pronunțată de Curtea de Apel Craiova, secția comercială. Admite recursul declarat de reclamanții O.M., A.E., L.I. și O.I. împotriva deciziei nr. 182 din 10 septembrie 2007, pronunțată de Curtea de Apel Craiova, secția comercială, pe care o casează și trimite cauza spre rejudecare aceleiași instanțe. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 4 martie 2009.